Paul Auster - Tombuctu

Paul Auster se naște pe 3 februarie 1947 în orașul american Newark iar copilăria sa nu a fost una prea fericită. După ce familia se mută într-un conac, micul Paul începe să citească cărțile unchiului său și câțiva ani mai târziu să călătorească prin capitalele Europei. S-a înscris la facultate mai întâi în Columbia și apoi în Paris însă programul nu era deloc pe placul său dar a reușit să obțină licența în engleză și literatură comparată. În 1969 obține și masterul în literatura Renașterii iar în această perioadă începe să scrie. Romanul de debut a fost "The invention of solitude" care a fost lăudată ani la rândul asta până ce a publicat Trilogia New York ce a fost apogeul carierei sale. A fost și scenarist, și actor la Hollywood așa că invit să fiți uimiți de cărțile sale.

Romanul "Tombuctu" a fost publicat pentru prima dată la editura americană Henry Holt în primăvara anului 1999. În limba română apare patru ani mai târziu la editura Polirom, ediție ce va fi urmată de Art în 2016.

De data aceasta facem cunoștință cu Domnul Oase, un cățel ce este atât de cuminte și inteligent încât ai spune că e om. Suntem la începutul anilor '90 când împreună cu stăpânul său, domnul Willy G. Christmas ajunge la Baltimore pentru a o găsi pe vechea sa profesoară. Știa că este bolnav și voia să mai ducă la final două misiuni: să îi găsească proprietar cățelului și o persoană căreia să îi lase moștenire manuscrisele sale. După moartea sa, cel ce ne va spune povestea va fi domnul Oase de la care aflăm toată istoria stăpânului său. S-a născut în 1947 la Brooklyn din părinți de origine poloneză. Crescând doar cu mama sa, nu a avut în cine să își pună baza iar când a ajuns la facultate a început să utilizeze substanțe interzise și bineînțeles să ajungă internat într-un spital de psihiatrie. Într-o noapte începuse să vorbească cu Moș Crăciun ce l-a convins că trebuie să ofere doar dragoste în jurul său așa că a decis să plece în țară pentru a scăpa de mama sa toxică. A început să scrie și l-a luat pe domnul Oase pentru a avea un tovarăș de drum dar și protecție atunci când dormea pe cine știe ce bancă. Întorcându-ne în prezent, Willy era obosit și se așează pe treptele unei clădiri. Începe să vorbească despre ceva vag și adoarme iar cățelul sau i se alătură. De aici incepe povestea să devină puțin confuză, ne aflăm între vis și realitate iar viața cățelului ia o curmură destul de rea. Este adoptat de o familie iubitoare dar nu durează mult până ce se îmbolnăvește și îi trec gânduri suicidale prin minte.