Paul Christian - Magia egipteana

Jean-Baptiste Pitois, cunoscut și sub numele de Paul Christian, a fost un autor francez, devenit cunoscut în urma publicării cărții "The History and Practice of Magic". Născut pe 15 mai 1811, în Remiremont (Franța), în adolescență acesta decide să se mute la Paris, avându-l ca mentor pe Charles Nodier, interesul acestuia pentru ocultism transferându-i-se lui Pitois.

Întocmirea unui horoscop este o adevărată artă care se compune din mai multe operații înlănțuite a căror practică reclamă o învățătură preliminară pe care autorul o va expune în cartea sa, "Magia egipteană". Teoria generală a horoscopului spune că: în figura astrologică, împărțită în douăsprezece case solare, fixate într-o ordine imuabilă, se așează cele douăsprezece semne zodiacale: berbecul, taurul, gemenii, racul, leul, fecioara, balanța, scorpionul, săgetătorul, capricornul, vărsătorul și peștii; iar apoi cele șapte planete: saturn, jupiter, marte, soarele, venus, mercur și luna. În cartea sa, pe lângă horoscopul lui Napoleon și al lui Maximilian, Paul Christian include și cheile generale ale astrologiei - extrase din "Matematicile oculte" ale lui Julius Firmicus Maternus, din "Comentariile" lui Junctin din Florența, și din "Doctrina apotelesmatică" a lui Ptolemeu din Pelusa. În elaborarea lor, autorul a împrumutat din Julius Firmicus explicația influențelor exercitate de cele șapte planete, din Junctin a împrumutat explicația aspectelor planetare în funcție de care se prezic principalele nenorociri și pericole care pot amenința o existență, de la același autor extrăgând și arta de a studia șansele fericite sau neferice care favorizează, contrariază sau distrug proiectele. Toate aceste studii, reunite sub numele de "Cheile Horoscopului Nativității", le aplică examenului Horoscopului general care are drept obiect prezentarea binelui sau a răului din care se compune ansamblul unui destin. În subcapitolul intitulat "Chelile horoscopului nativității", Christian ne explică rolul celor șapte planete în fiecare din cele douăsprezece case solare, și anume: Saturn în prima casă prezice orgoliul; în cea de-a doua voința; în cea de-a treia prezice neglijența; în cea de-a patra casa boala de stomac sau piept, piederea bunurilor sau a poziție; în cea de-a cincea prezice norocul, în casa a șasea pierderea bunurilor, răsturnarea poziție, revolta supușilor împotriva conducătorilor; în casa a șaptea prezice, la nivel general, viața lunga, norocul și caracterul avar; în casa a opta sporul și dobândirea bunurilor spre o vârstă matură; în casa a noua prezice elevația în ierahia demnităților religioase; în casa a zecea elevația destinului; în casa a unsprezecea prezice mici eșecuri; în cea de-a douăsprezecea casă prezice boli, nenoroc, amărăciune.

Magia, doctrina filosofică, ce reprezintă cu totul altceva decât vrăjitoria, este cel mai vechi depozit de cunoaștere umană, toți erudiții fiind de acord în această privință. Tradiție propagată inițial prin cuvânt în învățătură secretă a sacerdoțiului primitiv, încredințată mai apoi unei scriituri simbolice de care sunt încărcate ruinele Indiei, Persiei și ale Egiptului, Magia a suferit de-a lungul timpului nenumărate alterații din cele care rod orice lucru, nemaiajungând până la oameni decât mici fragmente. Din acestea, unele persoane mai curioase, mai răbdătoare și savanți, cardinali, episcopi, doctori în teologie, au încercat să alcătuiască un ansamblu care să poată închipui figura unui monument dispărut. De-a lungul timpului, autorul a fost preocupat de două mari lucruri, mai ales în discuțiile despre Magie: aceea a Sorții sau Oracolelor - așa cum le consultă lumea romană sau greacă, și aceea a Horoscopului - așa cum îl practicau preoții Egiptului.

Cartea "Magia egipteană" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru în trei ediții, și anume: Antet (1997), Antet (1995) și Antet (1998).