Paul Davies este un fizician, cosmolog și autor britanic, cunoscut pentru lucrările sale în domeniul cosmologiei, fizicii fundamentale și filosofiei științei, fiind apreciat pentru cercetările sale academice, dar și pentru abilitatea de a explica concepte științifice complexe într-un mod accesibil publicului larg.
În cartea "Ultimele trei minute", publicată pentru prima oară în anul 1994, sunt abordate subiecte complexe de fizică și cosmologie, precum destinul final al universului și posibilele scenarii cosmologice pentru viitorul extrem al acestuia, într-o manieră accesibilă publicului. În lucrarea sa, autorul își propune să răspundă la câteva întrebări fundamentale privind soarta universului, explicând teoriile despre expansiunea universului, sfârșitul acestuia, dar și noțiuni cheie precum entropia și marele colaps sau marele îngheț. Paul Davies analizează mai multe teorii cu privire la soarta finală a universului, printre acestea numărându-se: marea implozie (Big Crunch) - teorie conform căreia expansiunea universului va încetini și se va inversa, determinând o contracție finală; marea înghețare (Heat Death) - ipoteză în care universul va continua să se extindă, iar energia va deveni din ce în ce mai dispersată, conducând la un univers rece și lipsit de viață; marea ruptură (Big Rip) - scenariul în care expansiunea accelerată a universului va rupe toate structurile, de la galaxii până la atomii indiviaduali. Volumul "Ultimele trei minute" explorează ceea ce s-ar putea întâmpla în ultimele trei minute ale existenței universului, indiferent de scenariul final. Aceste minute sunt importante doarece vor marca sfârșitul unui ciclu de timp, iar modul în care se vor desfășura evenimentele poate influența întregul destin cosmic. Cartea ridică câteva întrebări filosofice și cosmologice legate de rolul conștiinței umane în înțelegerea finală a universului, autorul întrebându-se dacă specia umană va fi capabilă să înțeleagă pe deplin universul în ultimele sale momente.
Deși autorul prezintă o gamă largă de teorii despre sfârșitul universului, cititorul poate simți că nu există o concluzie definitivă cu privire la care scenariul ar putea fi probabil. În plus, chiar și cu explicațiile accesibile ale lui Davies, unele dintre concepte rămân provocatoare pentru cititorii fără o pregătire solidă în fizică sau cosmologie. Unele dintre conceptele discutate în carte pot părea destul de dificile pentru cititorii care nu au o pregătire anterioară în fizică sau cosmologie. Chiar dacă autorul face un efort considerabil pentru a explica teoriile într-un limbaj accesibil, unii cititori ar putea întâmpina dificultăți în înțelegerea unor subiecte precum entropia, expansiunea universului sau teoriile despre sfârșitul acestuia. De asemenea, unii critici au remarcat că în loc să ofere o concluzie clară asupra unei teorii anume despre soarta finală a universului, Paul Davies explorează mai multe teorii, lăsând cititorul cu un sentiment de nesiguranță cu privire la posibilul final.
Încă de la primele pagini, autorul introduce cititorul în complexitatea și dinamica universului nostru, punând accent pe conceptul esențial de expansiune a acestuia, și implicările acestuia asupra destinului său final. Davies își începe lucrarea prin prezentarea fundamentului teoretic al cosmologiei moderne, oferind o viziune generală asupra evoluției universului. În primul capitol la lucrării, autorul explică și teoria Big Bang-ului, care susține că universul a început într-un punct extrem de dens și fierbinte acum aproximativ 13 miliarde de ani. Această teorie oferă o explicație despre cum a evoluat universul de la stadiul de materie foarte condensată, la starea sa actuală. De asemenea, tot în acest capitol, Davies introduce fundamentele cosmologiei moderne, punând accent pe idee că universul nostru nu este static, ci se află într-o continuă schimbare, având la bază expansiunea sa.
Cartea "Ultimele trei minute" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru în două ediții, și anume: Humanitas (1994) și Humanitas (2008).