Paul Feval - Banda Cadet

Paul Feval s-a născut pe 29 septembrie 1816 într-un mic orășel din Marea Britanie. Tatăl său a murit când el avea doar 10 ani, iar după ce în școală începuse să își însușească idei monarhice, mama sa a decis că ar fi mai bine să îl trimită la unchiul său. Aici a învățat cum ar trebui să se comporte un bărbat și a reușit să intre la facultatea de drept din Oxford, unde a obținut și diplomă. Cu atâtea studii, însă, nu a reușit să își găsească o meserie care să îl reprezinte, iar unchiul său deja începuse să își piardă cumpătul pentru că nu reușește să fie pe cont propriu. Atunci Feval decide că ar trebui să înceapă să scrie, poate va reuși să producă bani pentru existența sa. În 1841 publică în revista din Paris romanul ”Clubul sigiliilor”. Cei mai mari editori englezi îl remarcă și vor mai mult de la el, însă inspirația nu era atât de rapidă. La un moment dat unul dintre editori spune că vrea ceva care să semene cu ”Misterele Parisului” al lui Eugene Sue iar un anonim trimite manuscrisul ”Misterele Londrei” și cere să fie publicat sub pseudonimul de Francis Trolopp. Acest anonim este chiar Paul Feval care se bucură de un succes enorm și în același an pleacă la Londra pentru a se informa și a scrie volumul 2. În 1875 după ce termină al șaptelea roman din seria ”Fracurile negre”, Feval își pierde toată averea, o comoară de peste 800.000 de franci, și a început să își rescrie romanele pentru a le aduce într-o lume mai actuală.

Romanul ”Banda cadet” a fost publicată ca ediție foileton în ziarul L'Événement, din 20 octombrie 1874 până în 4 ianuarie 1875 și este al optulea volum al seriei ”Fracurile negre”. Pe site-ul nostru poți găsi următoarele ediții în limba română: editura Elis, 1997 (varianta cartonată sau broșată) și editura Litera din anul 2016.

Seria are la bază ideea de căutare a banilor chiar și în gaură de șarpe dar și o metaforă a unei epoci ce semnifică frenezia pentru bogăție. Totul merge mai departe și avem parte de jafuri armate, infractori și mistere fără proporții nu într-un oraș, ci în numeroase capitale europene. Familii ruinate, separate, dispariții ale copiilor sau divorțuri sunt prezente în toate cele 8 romane ale seriei. Câteva personaje fixe formează nucleul tuturor răutăților: colonelul Bozzo-Corona, șeful Frăției; locotenenții săi, contesa de Clare și Toulonnais prietenia, cunoscută ca M. le Comte de la Perrière și Marchef, ucigașul al bandei. Toate acestea i-au adus lui Feval popularitatea. Cine ar mai fi scris despre ceea ce se întâmplă cu adevărat în această piramidă a statutului social? Poate pentru unii cititori este mult prea ușor să își dea seama ce are să se întâmple, însă important este stilul popular și adevărul spus cu atâta mândrie. Cu această ocazie autorul s-a bucurat de un succes enorm. De ce să scrie opere ce conțin cuvinte necunoscute sau idei năstrușnice? Mai bine ceva simplu ce poate înțelege oricine iar la bază o idee extraordinară și inovatoare.