Petre Ispirescu a fost un cunoscut folclorist și povestitor român, născut la 10 februarie 1830 în satul Bucșani, județul Dâmbovița, în Principatele Române. El a fost fiul unui preot și a crescut într-un mediu rural, unde a fost expus la bogăția tradițiilor și poveștilor populare românești. Ispirescu a fost autodidact și, în ciuda lipsei sale de educație formală, a devenit unul dintre cei mai importanți colecționari de folclor românesc din secolul al XIX-lea.
Prin călătoriile sale în diverse regiuni ale țării, Ispirescu a colectat o mare varietate de basme, povești și legende populare, pe care le-a transcris și le-a publicat ulterior în volumele sale.
Cel mai cunoscut și apreciat volum al său este "Legende sau basmele românilor", în care a adunat o selecție vastă de povestiri populare românești, inclusiv celebrele basme precum "Prâslea cel voinic și merele de aur", "Harap Alb" sau "Greuceanu".
Petre Ispirescu a decedat la vârsta de 56 de ani, în 1887, lăsând în urmă o moștenire bogată și valoroasă în ceea ce privește colecționarea și conservarea folclorului românesc. Operele sale continuă să fie apreciate și studiate ca parte integrantă a patrimoniului cultural al României.
"Prâslea cel voinic și merele de aur" este o poveste populară românească, culeasă de Petre Ispirescu și inclusă în volumul său "Legende sau basmele românilor". Povestea urmărește aventurile lui Prâslea, un tânăr curajos și voinic, care pleacă într-o călătorie împreună cu frații săi pentru a recupera merele de aur furate de Zmeul cel rău.
Pe parcursul călătoriei lor, cei trei frați se confruntă cu numeroase încercări și pericole. Prâslea, fiind cel mai curajos și hotărât dintre ei, reușește să învingă toate obstacolele întâlnite pe drum și să găsească calea către castelul Zmeului.
Ajuns acolo, el înfruntă Zmeul și reușește să recupereze merele de aur, demonstrându-și astfel curajul și determinarea. În final, Prâslea se întoarce acasă cu meritele sale și este răsplătit pentru isprăvile sale eroice.
"Prâslea cel voinic și merele de aur" este o poveste despre curaj, încredere și solidaritate, care ilustrează virtuțile voiniciei și perseverenței. Este una dintre cele mai iubite și cunoscute povești din folclorul românesc și continuă să fie apreciată și citită de copii și adulți deopotrivă.
Critica față de povestea "Prâslea cel voinic și merele de aur" de Petre Ispirescu este rară, deoarece aceasta este una dintre cele mai apreciate și iubite povești din folclorul românesc. Cu toate acestea, există câteva aspecte care au fost criticate de-a lungul timpului. Unii critici consideră că personajele din poveste sunt prezentate într-un mod simplist și stereotip, fără a fi suficient de dezvoltate sau complexe. De asemenea, mesajul moral puternic despre curaj și solidaritate poate părea direct și previzibil pentru unii cititori. În plus, unii critici au observat absența unei perspective feminine puternice în poveste și lipsa unei explorări a temelor legate de egalitatea de gen. Cu toate acestea, "Prâslea cel voinic și merele de aur" rămâne una dintre cele mai populare și apreciate povești din folclorul românesc, continuând să inspire și să încânte cititorii de toate vârstele.
Cartea "Prâslea cel voinic și merele de aur" de Petre Ispirescu a fost publicată pentru prima dată în anul 1882, în cadrul volumului său intitulat "Legende sau basmele românilor", apărut la Editura Socec din București.