Despre Petre Tutea
La 6 octombrie 1902, in familia preotului Petre Badescu si a Anei, s-a nascut Petre Tutea, filosof, journalist si economist. Petre Tutea a fost primul din cei opt copii din familie. A studiat la Liceul Neagoe Basarab (Cimpulung-Muscel) si George Baritiu (Cluj).
Dupa Primul Razboi Mondial a plecat satul natal pentru a-si continua studiile secundare la Cluj si a continuat sa studieze dreptul la Universitatea din Cluj. Dupa absolvire a obtinut un doctorat in drept administrativ la Universitatea din Cluj.
In 1932 s-a mutat la Bucuresti si a fondat un ziar, Stinga: linia generala a vremii, care a fost inchis rapid si cu forta de guvern. Potrivit unei anecdote spuse de Emil Cioran, Tutea s-a dus si a cumparat ziarul sovietic Pravda in ciuda faptului ca nu putea citi in limba rusa, apoi a sarutat-o, aratandu-si aprecierea fata de ideologia marxista. Mai tarziu in viata isi va schimba opiniile politice, indepartandu-se de marxism si devenind un crestin ortodox devotat.
In 1933 s-a angajat prin concurs ca referent in Ministerul Comertului si Industriei, institutie care in 1936 si-a schimbat numele. Aici a avansat pana la functia de director de studii; aceasta a fost cea mai importanta functie in cariera sa de economist. Intre anii 1933-1934 a fost atasat la Legatia Economica Romana din Berlin, unde se intalneste cu Nae Ionescu.
In 1935 a publicat un program nationalist de dezvoltare economica si social numit Manifestul Revolutiei Nationale si impreuna cu scriitori. In aceeasi perioada s-a intalnit cu influentul filozof Nae Ionescu si a colaborat la diverse publicatii, in special la ”Cuvintul”, condus de acesta.
Din 1936 pana in 1939 a fost sef de sectie in Ministerul Economiei Nationale, Biroul de publicatii economice si propaganda. Un an mai tarziu il gaseam sef de sectie in Ministerul Comertului Exterior si in Ministerul Razboiului , iar intre anii 1944-1948 a fost director de studii in Ministerul Economiei Nationale.
Acuzat de spionaj in favoarea anglo-americanilor, in 1948 a fost arestat de catre autoritatile comuniste si anchetat fara condamnare timp de 5 ani. La 22 decembrie 1956 a fost din nou arestat sub acuzatia de uneltire contra ordinei sociale. Este condamnat la 10 ani inchisoare (1957), apoi i se intenteaza un nou proces in 1959 si este condamnat la 18 ani munca silnica, din care a executat 8 ani (1956-1964) in diverse penitenciare, mai ales la Aiud.
Dupa eliberarea din timpul amnistiei, in 1964, cu sanatatea subrezita din cauza torturilor indurate in inchisoare, a continuat sa fie sub observatia permanenta a securitatii comuniste. Numeroasele descinderi la locuinta sa modesta au dus la confiscarea a numeroase manuscrise, studii si materiale, printre care o copie a proiectului Prometeu. Catre sfarsitul vietii a inceput o Antropologie crestina conceputa schematic in sase capitole.
Din cauza persecutiei a publicat foarte putin inainte de 1989, insa imediat dupa prabusirea regimului communist scrierile si interviurile sale au inceput sa fie difuzate prin toate mediile si a devenit foarte solicitat si a cunoscut o popularitate fulminanta.
Opera: Omul. Tratat de antropologie crestina (2004); Intre Dumnezeu si neamul meu (1992); Lumea ca teatru. Teatrul seminar 1993); Batranetea si alte texte filosofice (1992); Proiectul de tratat – Eros (1992); Reflectii religioase asupra cunoasterii (1992); Manifestul revolutiei nationale (1988); Filosofia nuantelor eseuri, profiluri, corespondenta); Ieftinirea vietii. Medalioan`e de antropologie economica (2000); Nelinisti metafizice (1994); Scrieri filosofice (vol. I: 2005, vol. II: 2006); Fragmente (2007); Philosophia perennis (2006).