Despre Petru Comarnescu
La 23 noiembrie 1905 a venit pe lume eseistul, criticul literar si de arta, precum Petru Comarnescu (decedat la 27 noiembrie 1970, Bucuresti). El este cunoscut si ca unul fondatorii revistei interbelice Criterion (1934). Parintii sai au fost Petru Comarnescu, functionar, si Elena (nascuta Cernatescu), institutoare. Familia sa era inrudita cu episcopul Veniamin Costache. Este ingropat in cimitirul manastirii Voronet.
A urmat scoala primara la Iasi, iar liceul, la Bucuresti (Liceul National), dar si Colegiul National Sf. Sava, unde a infiintat revista societatii literare a scolii. Ulterior a urmat scoala pregatitoare pentru ofiteri de rezerva de artilerie la Craiova.
In anul 1928 era lincentiat in Drept si in Litere, iar anul urmator, in Filosofie, la Universitatea din Bucuresti. In 1929 a plecat in SUA, unde a obtinut, dupa doi ani, doctoratul la University of Southern California din Los Angeles cu lucrarea The Nature of Beauty and Its Relation to Goodness (Natura frumosului si relatia lui cu binele, publicata in romaneste sub titlul Kalokagathon). Acesta va fi echivalat abia in anul 1966 cu un doctorat romanesc in Istoria artelor.
In perioada 1944-1948 il gaseam redactor la Timpul, in 1945, la Natiunea şi, pana in 1952, la Universul. DIn 1949 a devenit indezirabil pentru autoritatile comuniste, impnandu-i-se interdictia de semnatura. Cu ajutorul criticului si istoricului de arta Ionel Jianu, a reusit totusi sa publice in continuare sub pseudonimul Anton Coman. Dupa 1960 interdictia i s-a ridicat, iar ultimul deceniu de viata a fost nu doar cel mai prolific, dar si perioada cand i s-au recunoscut oficial meritele.
S-a orientat aproape exclusiv spre critica de arta si pentru ca prietenul sau, Ionel Jianu, care era seful redactiei de arta plastica la Editura de Stat pentru Literatura si Arta, i-a inlesnit colaborarea la aceasta redactie. In versiunea romaneasca, atat titlul Kalokagathon, cat si subtitlul Cercetare a corelattiilor etico-estetice in arta si in realizarea de sine – indica mai explicit viziunea lui Comarnescu. Printre manuscrisele ramase s-a gasit si o monografie care avea sa apara in 1986 sub titlul O’Neill si renasterea tragediei, a carei redactare pare a fi anterioara anului 1946.
Mai tarziu va redacta articole sau carti despre cei mai importanti artisti plastici romani (Gheorghe Petrascu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza), uneori chiar in limba engleza - The Romanian and the Universal in Brancusi's Work (1970). Printre contributiile sale gasim interviuri, traduceri, memorii, eseuri filozofice, precum si studii de critica si istorie a literaturii, a artei dramatice, a artelor plastice si muzicale.
Opera: Homo Americanus (1933); Zgirie norii New York-ului (1933); Arta si imagine (1939); Kalokagathon: Cercetare a corelatiilor etico-estetice in arta si in realizarea-de-sine (1946); Indreptar artistic al monumentelor din nordul Moldovei (arhitectura si fresca in sec. XV-XVI, 1961); N.N. Tonitza (1962); Brancusi. Mit si metamorfoza in sculptura contemporana (1972); Fratii Aramescu (1972); Solutiile artei in cultura moderna (1943); Giordano Bruno (1947); America. Lume noua, viata noua (1947); Viata si opera lui Rembrandt van Rjin (1957); Nicolae Grigorescu (1959); Stefan Luchian (1960); Ion Jalea (1962); Luchian (1965); Ion Sava (1966); Ion Tuculescu (1967); Deineka (1968); The Rumanian and the Universal in Brancusi's Work, (1970); Scrieri despre teatru, (1977); Chipurile si privelistile Europei (vol.I-II, 1980); Pagini de jurnal (2003).