Publicată pentru întâia oară în anul 1969, romanul semnat de Philip Dick avea să fie numit de revista Time drept unul dintre cele mai bune romane ale tuturor timpurilor. De această dată însă, scriitorul își schimbă stilul și duce povestea undeva înspre zona horror. Deși conține, ca și romanele precedente, puternice accente științifico-fantastice și distopice, aici groaza este ingredientul nou, care șochează și bucură deopotrivă. Nu știm cu certitudine care i-au fost sursele de inspirație lui Dick, însă grandoarea operei este una greu de contestat.
Cartea debutează subit, fără introducere, fără noțiuni care să clarifice ceea ce urmează să citim, dar intuim că nu va fi tocmai o lectură ușoară. Volumul se concentrează îndeosebi în jurul unei situații bizare, ba chiar una fără precedent. Un coșmar, o lume cu tentă apocaliptică, care ne acaparează cu tot soiul de simboluri ascunse, pe care le dezlegăm abia spre final. Urmărind o acțiune multiplă, care se desfășoară concomitent pe Pământ și într-un Univers paralel, în care nu avem acces, volumul ne acaparează întru totul. Observăm tendința lui Dick de a se apropia de marile opere horror ale vremii sale, dar egoismul nu îi va permite sa recunoască încercarea sa de a se alinia semenilor din lumea culturală. Volumul este un tango nebunesc către un non-timp fără început și fără sfârșit, către niște entități a căror identitate nu o cunoaștem și a căror poveste ne îngrozește.
Dick stârnește un val de controverse în vremea sa, dar este, de asemenea, admirat pentru curajul de a redacta și aduce pe piață o astfel de scriere. La o analiză mai atentă, observăm că volumul este gândit astfel încât să ne amețească și să ne determine să reflectăm asupra unor chestiuni simple, dar atât de complicate. Aici, în lumea aceasta nebună, nimeni nu este cine pretinde, iar alianța celor buni se destabilizează în fata primului inamic, apărut ca din senin. Un elogiu de Stephen King, acest Philip Dick dă dovadă de o luciditate ieșită din comun și o forță de evocare extraordinară. Spre final, când lucrurile par a se mai limpezi, autorul încearcă să ofere câteva note explicative cititorului deja bulversat. Textul este ambiguu, structurat într-o formulă cu care nu mulți sunt familiarizați, dar ideile autorului vor fi apreciate în mare parte.
Accentele distopice se vor îmbină frumos cu cele horror, iar rezultatul va fi unul demn de admirație. Cartea va fi reeditată, iar, mai târziu, va servi drept sursă de inspirație pentru câteva pelicule de la Hollywood. Numele lui Dick ajunge între cele mai strălucitoare ale literaturii internaționale, iar manuscrisele sale sunt căutate pretutindeni chiar și astăzi. La numai un click distanță, pe site-ul anticariatului nostru, cartea se regăsește în mai multe ediții: Nemira (2015), Nemira (2006).