Pierre Drieu La Rochelle - Focuri vii

Pierre Drieu la Rochelle, născut pe 3 ianuarie 1893, a fost un scriitor francez, devenind un susținător al fascismului francez din anii '30. Printre cele mai cunoscute cărți ale sale se numără: "Le Feu Follet" și "Gilles".

Cartea "Focuri vii", publicată pentru prima oară în anul 1931, spune povestea unui bărbat de 30 de ani, care după ce a exercitat serviciului militar, urmat de câțiva ani de viață cosmopolită, decadentă, a ajuns dependent de heroină, sursa de inspiratie a autorului pentru personajul principal fiind poetul dadaist Jacques Rigaut.

După ce a servit în Primul Război Mondial, Alain Leroy, a dus o viață cosmopolită, decadentă timp de mai mulți ani, înainte de a ajunge internat într-o instituție psihiatrică din cauza depresie, a oboselii și a dependenței de heroina și alcool. De patru luni de zile, Alain trăia și primea tratament pentru alcoolism la clinica de reabilitate a doctorului La Barbinais, aflată în Versailles. Era separat de soția sa americană, Dorothy, care se afla la New York, unde a locuit și el atunci când erau împreună. Prima noapte în care îi este permis să părăsească clinica și-o petrece împreună cu Lydia, una dintre prietenele soției, care se afla în trecere prin Franța, aceasta propunându-i, în final, să se întoarcă la New York împreună cu ea, Alain refuzând-o.

La clinică, bărbatul își petrecea cea mai mare parte a timpului singur în camera lui - citind, încercând să scrie, privind pe fereastră și examinându-și pistolul. Când Alain îi povestește doctorului curant cum și-a petrecut noaptea, acesta este fericit cand aude faptul că a reușit să petreacă timp cu o femeie, fără să se atingă de alcool, spunându-i chiar și faptul că el crede că a reușit să treacă peste dependența sa, propunându-i să se mute din clinică pentru a-și putea continua viața. Însă, lui Alain îi era frică de faptul că odată ce va părăsit centrul va reîncepe să consume alcool, medicul garantându-i că această frică se va estompa cu timpul, încurajându-l chiar și să se reîmpace cu Dorothy. Alan îi promite că se va muta până la finalul săptămânii, în mintea lui încolțind ideea să se sinucidă a doua zi. Dimineața, Alain face o plimbare la Paris pentru a încasa un cec lăsat de Lydia, suma reprezentând rambursarea unei vechi datorii. Apoi, își contactează câțiva vechi prieteni, petrecându-și restul zilei având o serie de reuniri. Dubourg, fost prieten de băutură al lui Alain, care și-a refăcut viața așezându-se la casa lui împreună cu soția sa Fanny și cele două fiice ale ei, încearcă să-i insufle și lui Alain virtuțile noii sale vieți de adult, invitându-l chiar să locuiască cu ei, însă acesta îl refuză.

Apoi, Alain se întâlnește cu Eva, discutând despre cât de mult s-au schimbat toți prietenii lor, însă devine dezgustat de detașarea noilor ei prieteni consumatori de droguri, și decide să plece. Se întâlnește și cu frații Minville, care, deși războiul din Algeria se încheiase, aceștia încă se ceartau pe tema independenței țării. După plecarea lor, Alain bea restul de alcool rămas pe masă. Finalul cărții îl surprinde pe acesta înapoi în camera sa de la clinică, sfârșind împușcându-se în inimă.

Cartea "Focuri vii" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru în două ediții, și anume: Leda (2005) și Corint (1996).