Platon - Banchetul
Edițiile aflate acum în stocul anticariatului PrintreCarti.ro - Comandă online!
Alte titluri publicate de același autor:
„Banchetul" sau „Despre iubire" reprezintă un dialog socratic, redactat de discipolul lui Socrate, Platon. Scrierea își are originea în Atena, fiind redactată în greaca veche.
Dialogurile complete ale lui Platon apar pentru prima dată la Editura pentru Literatură Universală, în 1968. „Banchetul" este publicat la Humanitas, în 1995.
Fiind unul dintre cei mai reprezentativi filosofi ai Greciei Antice, Platon reușește prin această operă să aducă oamenii cât mai aproape de zei.
Este important să amintim ce sunt în esență dialogurile socratice. Acestea reprezintă discuții pe anumite teme filosofice, politice și sunt purtate de către oameni învățați ai cetății în cadrul unor evenimente sociale. Dialogul de față este îndreptat către zeul Eros, zeu al dragostei și al dorinței, fiul al Afroditei.
Ca și context istoric al operei, notăm că petrecerea în sine este organizată în cinstea sfârșitului războiului peloponesiac. Gazda petrecerii este tânărul Agathon, un scriitor a cărui primă operă fusese întâmpinată cu mare succes de către comunitatea grecească a vremii.
La „întrunire” participă Socrate, Aristofan și Alcibiade, figuri mărețe al Greciei Antice. Întregul dialog reprezintă un elogiu adus iubirii, deși fiecare participant vede diferit acest sentiment. Fiecare membru al acestui cerc select, are „obligația” de a defini iubirea.
Socrate susține iubirea pătimașă, dar limitată. Căci, spune el, sufletul este cel care contează cel mai mult, iubirea trupească situându-se pe locul al doilea. Din perspectiva socratică, erosul (iubire în greaca veche) reprezintă un sentiment de legătură între uman și divin, intre zei si oameni. Socrate susține că iubirea este calea spre veșnicie, singura cale curată și frumoasă spre libertate. Filosoful accentuează ideea de iubire permanentă, de iubire care nu se sfârșește și care dăruiește omului curaj.
Aristofan consideră erosul drept o dorință permanentă a oamenilor de contopire. El susține că bărbatul și femeia reprezintă un întreg. De aceea, aceste două entități se caută permanent, iar când se întâlnesc erosul este complet.
La rândul său, Alcibiade nu reușește să își expună părerea despre iubire. El îi aduce mai degrabă un elogiu lui Socrate și spuselor sale.
Asistăm, așadar, la o istorisire îndelungată despre iubire în toate formele sale.
Este interesant de menționată, alături de alte dialoguri, „Banchetul" reprezintă o critică adusă sofiștilor.
Este imperios necesar să notăm faptul că de-a lungul operei nu se discută doar despre iubire, deși aceasta este tema centrală a întrunirii. Platon expune marile virtuți pe care, consideră el, un om trebuie să le dețină de-a lungul vieții, ori dacă nu le deține, să și le însușească pe parcurs. Platon este convins că viața este o drumeție pe care suntem obligați să o sfârșim frumos.
Autorul, prin intermediul lui Socrate, consideră iubirea drept virtutea supremă. În completarea iubirii pentru a fi un om desăvârșit și împlinit, este nevoie de bunătate și înțelepciune, menționează Socrate. Căci, iubirea se bazează pe aceste două virtuți.
Asistăm, prin urmare, la discuții despre iubire în toate formele sale: iubirea curată, iubirea vulgară, iubirea platonică, iubirea împlinită.
sus
- Poţi plăti online prin intermediul procesatorului Netopia Payments
- Urmăreşte-ne pe facebook pentru a fi la curent cu promoţiile PrintreCarti.ro
Copyright © 2014-2024 PrintreCarti.ro