Radu Albala - Femeia de la miezul noptii

Radu Albala a fost un scriitor, traducător, critic și istoric literar român, cunoscut pentru evocarea atmosferei Bucureștiului de altădată și pentru stilul său literar distinct. S-a născut la București pe 20 februarie 1924 și a absolvit Facultatea de Drept și Facultatea de Litere, secția filologie clasică. A profesat avocatura până în 1948, când a fost exclus din barou în contextul schimbărilor politice din România. După excluderea din barou, Albala a lucrat la Biblioteca Academiei Române, unde a fost angajat pentru fondul de manuscrise latine. Ulterior, a devenit redactor la Editura ESPLA și apoi la Editura Litera. A debutat editorial în 1962 cu două lucrări: biografia romanțată "Antim Ivireanul și vremea lui" și antologia "Bucureștii în literatură". De-a lungul carierei sale, a tradus și prefatat numeroase opere literare, inclusiv lucrări de Paul Scarron, Roland Dorgelès și Alfred de Vigny.

Printre lucrările sale notabile se regăsesc “Antim Ivireanul și vremea lui", o biografie romanțată a lui Antim Ivireanul, colecția de povestiri “Desculțe” și continuarea acesteia, "Făpturile paradisului". Albala a fost, de asemenea, un traducător prolific, aducând în limba română opere din literatura franceză, rusă și latină. A fost un evocator ales al atmosferei Bucureștiului, combinând elemente de Orient și Occident în scrierile sale.

"Femeia de la miezul nopții" este o colecție de șase nuvele publicată pentru prima dată în 1994 la editura Litera, revizuită apoi, în 2006 și publicată la editura Humanitas. Fiecare nuvelă este o poveste distinctă, dar toate sunt legate prin prezența unor personaje feminine misterioase și fascinante, care apar în momente cruciale ale narațiunii. Fiecare nuvelă din colecție este narată de un prieten al naratorului principal, fiecare având darul povestirii și fiind martor la întâmplări incredibile. Aceste povești sunt spuse în diverse contexte, de la saloane elegante la întâlniri intime, și sunt impregnate de farmecul Bucureștiului de altădată. Întâlnim, așadar, personaje feminine misterioase precum Tinca, aristocrată implicată în câteva jafuri de bijuterii, Tofana, o dansatoare aristocrată, ori Thais, protagonista unei duble sinucideri. Fiecare dintre aceste femei este pilonul central al fiecărei nuvele și cauza unui deznodământ surprinzător.

La finalul volumului, cititorul rămâne cu impresia că, deși întâmplările au avut loc în locuri și perioade diferite, personajele au o oarecare legătură între ele. Romanul este o operă literară care reușește să capteze esența Bucureștiului de altădată. Povestirile sunt spuse cu farmec și autenticitate, fiecare colț de stradă veche având o poveste de spus.