Despre Radu Beligan
14 decembrie 1918 a fost ziua in care s-a nascut o stea a teatrului si televiziunii romanesti. Nascut in comuna Galbeni (judetul Bacau), renumitul actor si regizor Radu Beligan este detinator al certificatului Guinnes World Record pentru cea mai lunga activitate pe scena unui teatru.
Intre 1937 – 1938 a fost student la Facultatea de Drept si Filosofie la Bucuresti. Reputatul actor a fost discipol al profesoarei Lucia Sturdza Bulandra la Academia Regala de Muzica si Arta Dramatica, fara sa incheie insa studiile. La varsta de 20 de ani a debutat in piesa Crima si pedeapsa, dupa Feodor Mihailovici Dostoievski, in regia lui Mihai Zirra.
Printre rolurile sale pe scena Teatrului National enumeram: Agamita Dandanache (O scrisoare pierduta, de I. L. Caragiale), Tuzenbach (Trei surori, de A.P. Cehov), Catindatul (D`ale carnavalului, de I. L. Caragiale), Richard al III-lea din piesa shakespeariana cu acelasi nume (1976), Guglielmo (Numele trandafirului, de Umberto Eco), Ianke din (Take, Ianke si Cadar, de Victor Ion Popa), si Leon Saint Pe din Egoistul, de Jean Anouilh (2004).
Intre piesele jucate de maestrul actor pe scenele altor teatre se numara Danaidele (dupa Eschil), Transplantarea inimii necunoscute (de Alexandru Mirodan), Rusinea familiei (de Mircea Stefanescu, dupa Ronald Harwood), Pensiunea dragostei (de Alexandru Kiritescu) si Sarmanul Jonathan (de Karl Milloker).
Printre productiile sale importante ca regizor se afla Doctor fara voie (de J. B. P. Moliere, co-regizat cu Sica Alexandrescu), Salbaticii (de Serghei Mihalkov), O scrisoare pierduta (de I. L. Caragiale) si Egoistul (de Jean Anouilh).
Aparitiile sale in filme au fost, de asemenea, intr-un numar impresionant. Maiestria sa a dat valoare rolurilor in filme precum: O noapte furtunoasa (1943), O scrisoare pierduta (1953), Aurel Vlaicu (1977), Dupa-amiaza unui tortionar (2001) si Medalia de onoare (2010).
Intre anii 1950 - 1965 a fost profesor la Institutul de Teatru si Film, urmand ca in anul 1971 sa devina presedinte activ al Institutului International de Teatru, iar in anul 1977 a devenit presedinte de onoare pe viata al institutiei. De asemenea, alaturi de Yehudi Menuhin a fost copresedinte al Festivalurilor Internaţionale de Teatru şi Muzica organizate de UNESCO, in perioada 1971 - 1978.
In 2013 stimatul artist a intrat in Cartea Recordurilor/ Guiness Word Records, ca ”cel mai longeviv actor de teatru in activitate”, iar in anul 2014 a fost premiat pentru intreaga cariera la Gala Premiilor Gopo.
Un artist veritabil, in anul 2004 a devenit membru de onoare al Academiei Romane. In plus, a primit de doua ori titlul de Doctor Honoris Causa (prima data la Doctor Honoris Causa al Academiei George Enescu din Iasi - 1994, iar a doua oara, la Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica I. L. Caragiale - 2003). De asemenea, a obtinut un numar deosebit de premii si distinctii. Printre acestea se numara: Artist Emerit al Republicii Populare Romane; Ofiter al Ordinului National al Legiunii de Onoare franceze (2002); Premiul Galei UNITER – Trofeul Dionysos, Prix 14 Juillet al Ministerului de Externe al Frantei (1998); Ordinul National Serviciul Credincios in grad de Mare Ofiter (2004); Ordinul National Steaua Romaniei in grad de Mare Cruce (2008). La 20 iulie 2016, la varsta de 97 de ani, actorul a incetat din viata.
Pe langa activitatea sa vasta in teatru si televiziune, el este autorul unor volume de eseuri: Pretexte si subtexte (1968); Luni, Marti, Miercuri...(1978); Note de insomniac (2001, reeditat in 2008); precum si a nenumarate traduceri si adaptari din dramaturgia franceza, engleza si italiana.