Radu Pavel Gheo - Despre science fiction

Radu Pavel Gheo, născut în Oravița, este un cunoscut prozator și eseist român, redactor de carte și traducător la Editura Polirom, și redactor al revistei timișorene "Orizont". Absolvent al Facultății de Litere a Universității de Vest din Timișoara, a fost redactor-colaborator la Radio Iași și redactor la Revistele "Timpul", "Ficțiuni", "Helion". În anul 2001 emigrează în SUA, revenind în România după un an. Cât a trai în Statele Unite a lucrat la un fast-food, la un magazin alimentar și la o librărie, experiența americană fiind relatată în lucrarea "Adio, adio patria mea cu î din i, cu â din a". Printre distincțiile literare primite de-a lungul timpului se numără premiul Uniunii Scriitorilor "Andrei Bantaș" pentru traducere, Premiul Național de Proză "Ziarul de Iași", Premiul pentru Proză acordat de revista "Observatorul cultural", Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara. În anul 2003 a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România, iar doi ani mai târziu membru al PEN Club România.

Cartea "Despre science fiction", publicată pentru prima oară în 2001, este un foarte bun eseu de teorie a genului științifico-fantastic. Autorul vine din zona SF-ului, fiind pasionat de SF încă din adolescență, scriind cărți SF, primul său volum fiind compus din proze SF și fantastice. Genul literar științifico-fantastic, cunoscut și sunt denumirea de "literatură de anticipație" sau "literatură științifico-fantastică", este un gen artistic prezent în special în literatură și cinematografie, având ca temă principală impactul științei și tehnologiei asupra societății și persoanelor. Unii savanți susțin că SF-ul își are începuturile în vremuri străvechi, atunci când granița dintre mit și realitate era estompată. Scrisă în secolul al II-lea î.H de Lucian, "A True Story" conține multe teme caracteristice SF-ului modern, inclusiv călătorii în alte lumi, forme de viață extraterestre și război interplanetar, mulți considerându-l a fi primul roman științifico-fantastic. Uneori, acest gen literar a fost folosit ca mijloc de protest social. Un exemplu foarte bun îl reprezintă cartea "O mie nouă sute optzeci și patru" a lui George Orwell, publicată în anul 1949, care este o lucrare importantă de science-fiction distopică. Aceasta este deseori invocată în protestele împotriva guvernelor și liderilor care sunt văzuți ca totalitari. Un alt exemplu foarte bun ar fi filmul "Avatar", al lui James Cameron, care a fost conceput ca un protest împotriva imperialismului, și în special a colonizării europene a Americilor. Printre temele majore ale genului se numără roboții, inteligența artificială, clonele umane, computerele inteligente și posibilele lor conflicte cu o societate umană. Relația dintre fantastic și literatura SF este una mai specială: din punct de vedere istoric literatura SF derivă din povestirea fantastică; din punct de vedere structural, asemănările și deosebirile sunt atât de numeroase între cele două încât nu e de mirare că deseori ele sunt confundate, mai ales când vine vorba de homunculi, golemi, androizi, atmosfera de teroare pe care o imprimă mediului. Principala diferență dintre cele două tipuri de literatură e dată de tratamentul diferențial acordat timpului: în fantastic este mereu timpul prezent, în SF este viitor, niciodată prezent, și foarte rar trecut; și spațiului: în fantastic e vorba, cel mai adesea, de un spațiu-limită, în SF spațiul este infinit. Printre meritele de necontestat ale literaturi SF se numără: popularizarea unor cuceriri științifice, familiarizând cititorul de rând cu acestea - orice copil pasionat de literatura SF putându-ți vorbi dezinvolt despre teleportare, găuri negre, tunelul timpului, laser, cipuri, galaxii, etc; lărgirea ariei fantasticului, prin includerea unor mecanisme, trucuri, procedee sau posibilități noi; îmblânzirea spațiului extraterestru; democratizarea lumii, într-o manieră indirectă.

Cartea "Despre science fiction" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru în două ediții, și anume: Tritonic (2007) și Omnibooks (2001).