Radu Tudoran - Fiul risipitor
Edițiile aflate acum în stocul anticariatului PrintreCarti.ro - Comandă online!
Alte titluri publicate de același autor:
Romanul “Fiul risipitor”, de Radu Tudoran, a apărut în anul 1947, la editura Socec din București, în primă ediție, romanul fiind intitulat “Întoarcerea fiului risipitor”, pentru ca în anul 1970 să apară o ediție ne varietur cu titlul “Fiul risipitor”.
La început cartea nu a avut parte de un succes răsunător, asta deoarece romanul a fost dat ca și pierdut și scos din circuitul editurii chiar cu puțin timp după ce acesta a fost lansat. Mai târziu, acesta apare într-o a doua ediție, însă nu este foarte mediatizat în rândul criticilor literari, acesta fiind astăzi popular în rândul tinerilor și în rândul pasionaților de literatură de dragoste.
Printre alte edituri care au publicat romanul, putem aminti de editura Minerva, 1970 (ediție ne varietum), 1971, 1974, în format cartonat și broșat, editura Eminescu, 1984 sau editura Art din colecția Biblioteca pentru toți – Jurnalul Național, 2010, în format cartonat, cu supracopertă.
Radu Tudoran, pe numele său adevărat, Nicolae Bogza, s-a născut la data de 8 martie 1910, în localitatea prahoveană Blejoi, fiind un însemnat prozator, traducător, lingvist și scriitor de literatură printre copii, frate cu scriitorul Geo Bogza și cu muzicianul, Alexandru Bogza. Tânărul Nicolae, crește într-o familie cu însemnate virtuți în ceea ce privește arta și disciplina, tatăl acestuia activând ca funcționar în cadrul marinei comerciale, această pasiune pentru călătoria pe mare, fiind ca un impuls puternic, ghidându-l pe acesta spre elaborarea viitoarei opere arhicunoscute în literatura și cinematografia din România, sub numele de “Toate pânzele sus!”. În anul 1930, acesta termină “Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu”, pentru ca în anul 1932, să absolve “Școala Militară de Ofițeri” din Sibiu. Din anul 1932, activează ca ofițer în Armata Română, până în anul 1938, pentru ca mai apoi să părăsească acest mediu militar și să îmbrățișeze cariera literară, publicând reportaje în revista lui Zaharia Stancu, “Lumea românească”, iar mai târziu să își schimbe numele, folosind pseudonimul Radu Tudoran, toate acestea pentru a nu fi asociat cu fratele său, Geo Bogza.
Publică prima operă în anul 1940, volumul de nuvele “Orașul cu fete sărace”, iar în anul 1941, să publice primul său roman de succes, “Un port la răsărit”, roman care suprinde într-o manieră nemiloasă panslavismul, în condițiile stăpânirii sovietice.
Printre cele mai importante opere ale autorului, putem aminti de “Anotimpuri”, 1943, “Flăcări”, 1945, “Toate pânzele sus!”, 1954 sau “Cutezătorii”, 1957.
Romanul “Fiul risipitor”, de Radu Tudoran, este un roman de dragoste structurat în patru părți, care prezintă evoluția eroinei Eva, personajul principal, care traversează mai multe variații în gândire, acest lucru fiind reliefat de etapele pline de suferință prin care trece Eva.
Povestea o prezintă pe Eva, o tânără urâțică, așa cum o caracterizează autorul, care în anul 1933 rămâne fără tată, acest lucru afectând percepția acesteia, prima ei rochie de domnișoară fiind de culoare neagră.
Din senin, în viața Evei apare un tânăr de treizeci de ani, fără un nume, care nu are din partea autorului nici o descriere a trăsăturilor faciale, fiind numit de autor, Secătura.
Relația dintre cei doi escaladează, Eva fiind foarte atrasă de băiat, comunicarea dintre cei doi, realizându-se prin intermediul unui joc cu batiste albe și bilețele. Tot acest joc se oprește atunci când Maiorul găsește unul din bilete și dă peste cap planul celor doi, spunând totul mamei sale, Alion și Gettei, sora acesteia.
Eva se mută cu băiatul în casa acestuia, însă, aceasta rămâne tot mai singură și mai târziu, acesta pleacă pentru a avea grijă de mama sa, grav bolnavă.
Eva se întoarce apoi acasă unde trăiește alături de Getta, mama și unchiul ei, până când Getta și Eva primesc două scrisori, una de la bancă pentru Eva, în care este informată de existența unui cont în bancă și cealaltă pentru Getta, în care află de un locotenent-colonel, pretendent la inima fetei. După ce află de acest lucru, Getta se întâlnește cu presupusul locotenent, însă se dovedește a fi un eșec.
Prima parte a romanului se încheie cu imaginea Maiorului (unchiul fetelor) care se furișa în patul Gettei și care, sub amenințarea armei, o abuza pe aceasta, iar Eva, aflând acest lucru intervine și își răzbună sora.
Celelalte trei capitol prezintă alte detalii din viața Evei, urcușurile și coborâșurile vieții, dar surprinde și variațiuni în gândirea eroinei care o fac să treacă peste mai multe puncte de cotitură, totul, ducând într-un singur punct, punct pe care destinul îl marchează în mod inevitabil.
sus
- Poţi plăti online prin intermediul procesatorului Netopia Payments
- Urmăreşte-ne pe facebook pentru a fi la curent cu promoţiile PrintreCarti.ro
Copyright © 2014-2024 PrintreCarti.ro