Radu Tudoran - Ultima poveste
Edițiile aflate acum în stocul anticariatului PrintreCarti.ro - Comandă online!
Alte titluri publicate de același autor:
Romanul “Ultima poveste”, de Radu Tudoran, a apărut în anul 1956, la editura Tineretului, din București, fiind al optulea roman din palmaresul literar al autorului, care a clădit un univers literar aparte, prin scrierea unor romane variate, de dragoste, de aventură sau pentru copii, având în rândul cititorilor din România, o “trecere” marcantă, mai ales după ce, cel mai important roman al său, “Toate pânzele sus”, a fost ecranizat.
Romanul “Ultima poveste” se plasează în universul copilăriei, fiind o poveste în care aventura se împletește cu știința și cu temeritatea, naratorul mutând tot universul enciclopedic în mintea unor copii veșnic deschiși spre a descoperi lucruri noi.
Printre alte edituri care au publicat romanul, putem aminti de editura Tineretului, într-o altă ediție din anul 1963, în format cartonat și broșat sau editura Ion Creangă, 1973, în format broșat.
Radu Tudoran, pe numele său adevărat, Nicolae Bogza, s-a născut la data de 8 martie 1910, în localitatea prahoveană Blejoi, fiind un însemnat prozator, traducător, lingvist și scriitor de literatură printre copii.
Crește într-o familie cu însemnate virtuți în ceea ce privește arta și disciplina, tatăl acestuia activând ca funcționar în cadrul marinei comerciale, această pasiune pentru călătoria pe mare, fiind ca un impuls puternic, ghidându-l pe acesta spre elaborarea viitoarei opere “Toate pânzele sus!”.
În anul 1930, acesta termină “Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu”, pentru ca în anul 1932, să absolve “Școala Militară de Ofițeri” din Sibiu.
Din anul 1932, activează ca ofițer în Armata Română, până în anul 1938, pentru ca mai apoi să părăsească zona militară și să îmbrățișeze cariera literară, publicând reportaje în revista lui Zaharia Stancu, “Lumea românească”, iar mai târziu să își schimbe numele, folosind pseudonimul Radu Tudoran.
Publică prima operă în anul 1940, volumul de nuvele “Orașul cu fete sărace”, iar din anul 1941, publice primul său roman intitulat, “Un port la răsărit”, roman care suprinde într-o manieră nemiloasă panslavismul, în condițiile stăpânirii sovietice.
Printre cele mai importante opere ale autorului, putem aminti de “Anotimpuri”, 1943, “Flăcări”, 1945, “Toate pânzele sus!”, 1954 sau “Cutezătorii”, 1957.
Romanul “Ultima poveste”, de Radu Tudoran intră într-un univers ludic și plin de năzbâtii din copilărie, prezentând o lume colorată și energică, prin care trec mai mulți copii, având parte de o suită de aventuri ce au ca elemente primordiale energia pozitivă și cultura generală, naratorul fiind un depozit neîntrerupt de informații destinate celor mici.
Având în vedere faptul că opera a fost scrisă în perioada comunistă, aceasta a fost stilizată în prealabil, pentru a nu scoate în evidență aspecte de neconceput pentru acea perioadă, cum ar fi în cazul de față, furtul, opera fiind clădită pe aceste îndeletniciri pe care tinerii le fac, însă totul pentru știință.
Povestea poate intra cumva în universul lui Jules Verne, asta datorită faptului că protagoniștii romanului, posedă cunoștiințe de ordin tehnic, pentru înfăptuirea unei mașinării speciale.
Aventura care se concretizează în timpul celui de-al doilea Război Mondial, vorbește despre toate șotiile pe care le fac cantonierul Cazimir și cei patru copii Culai, Uță, Petruș și Trică, care se bucură de ultimele zile de vacanță și încearcă, prin metode nu foarte ortodoxe, să realizeze din cunoștiințe proprii și prin colectarea de piese de la un motociclu nemțesc, o mașinărie care funcționează după datele tehnice realizate de aceștia.
Pentru acest lucru, aceștia apelează la ajutorul lui Cazimir, care fură benzină de pe marginea drumului, în varianta cenzurată însă, acest aspect este nuanțat și explicat ca fiind un serviciu, oamenii fiind cei care îl răsplătește pe Cazimir cu litri de benzină.
Realizarea acestei mașinării aduce o suită de aventuri pentru toți cei implicați, după ce totul iese la iveală, aflându-se unde au ajuns piesele furate de la motociclul nemțesc sau benzina de la mașinile trecute prin zonă.
Pe lângă toată această acțiune copilărească, autorul prezintă și aspecte naturale, prezentând astfel trecerea verii și apropierea toamnei, astfel că în partea a doua a romanului, apar elemente prezente la țară în acea perioadă, anume culegerea prunelor, copiii fiind atrași spre această îndeletnicire de către părinți, iar odată cu apropierea școlii, aceștia să fie împinși spre învățătură.
sus
- Poţi plăti online prin intermediul procesatorului Netopia Payments
- Urmăreşte-ne pe facebook pentru a fi la curent cu promoţiile PrintreCarti.ro
Copyright © 2014-2024 PrintreCarti.ro