Ray Bradbury - Omul ilustrat

Ray Bradbury, cunoscut drept un maestru al genului science-fiction, s-a născut pe 22 august 1920 în Statele Unite și a trăit timp de 91 de ani. A devenit cunoscut după ce la doar 14 ani a scris o glumă pe care George Burns a cumpărat-o pentru radioul său, urmând ca la 18 ani să publice primul său roman ”Hollerbochen’s dilemma” în revista Imagination. Orașul în care și-a petrecut tinerețea, Wankegan, devine sursă de inspirație, dar își schimbă numele în ”Green town”, nume pe care îl întâlnim în majoritatea operelor scriitorului. În 1999 Bradbury suferă un atac celebral și ajunge în scaun cu rotile pentru restul vieții, dar asta nu îl oprește din a participa la fiecare convenție literară. În 2004 primește Medalia Națională a Artelor chiar de la George W. Bush, iar cu doar 4 ani înainte să moară primește titlul de Marele Maestru al Science-Fiction.

”Omul ilustrat” este o colecție de 18 povestiri science-fiction ce au ca scop să descopere și să analizeze natura umană. Colecția a fost publicată în anul 1951 de editura Doubledoge urmând ca în limba română sa fie publicată pentru prima dată de editura Image în 1999. Pe site-ul nostru poți găsi și edițiile din 2016 (editura Paladin) și 2006  (Univers).

Personajul principal al antologiei este ”omul ilustrat”, un cerșetor pe care naratorul l-a întâlnit în trecut. Ce este interesant la el este faptul că era plin de tatuaje realizate de o femeie venită din viitor. Fiecare tatuaj este animat și spune o poveste similară cu cele de pe parcursul romanului.

Pentru că trebuie să intrăm puțin în mintea autorului, vom povesti câteva dintre ele. 

”Vizitatorul” ne introduce într-un viitor îndepărtat unde planeta Marte a devenit centru de carantină pentru bolnavii cronici. În una din zile, un tânăr medium ajunge aici și începe să îi uimească pe pacienți. Bucurându-se prea mult de prezența lui, oamenii încep o luptă aprigă pentru a stabili cine va petrece mai mult timp cu cel ce le-a promis printre altele și evadarea. Mediumul este ucis într-una dintre ambuscade iar promisiunile dispar odată cu el.

”Orașul” povestește cum o rachetă lansată de pe Pământ ajunge pe o planetă necunoscută unde găsește un oraș gol. Astronauții încep să exploreze și își dau seama că nimic nu este ce pare a fi. Orașul a fost construit pentru pământenii ce vor veni și a fost conceput pentru a-i distruge, de o civilizație moartă de mult timp. Motivul este simplu: ei au fost distruși de arme biologice, iar cei în viață aveau misiunea de a se răzbuna. Odată ce oamenii erau distruși, trupul lor era folosit pentru motorul unei arme ce avea ca scop distrugerea Terrei.

”Ploaia cea lungă”descrie cum un grup de astronauți este blocat pe Venus într-o perioadă de ploaie nesfârșită. Ei încearcă să găsească o rază de soare pe Coasta Venusiană însă ghinionul le bate la ușă. Primul altar al soarelui a fost distrus de vechii locuitori iar în căutarea celui de al doilea, călătorii se sinucid rând pe rând din cauza nebuniei ce îi năpustește.

Antologia a fost transpusă pe marile ecrane de Jack Smight în 1969, la o nouă peliculă lucrându-se chiar în momentul de față. BBC Radio 4 a citit povestirile în anul 2014.