Raymond Queneau - Sfantu asteapta

Raymond Queneau s-a născut pe 22 februarie 1903 în orașul francez Le Habre și încă din copilărie va fi pasionat de latura umană a societății. Studiază limbile străine, psihologia și filosofia la Sorbona și va participa la mișcarea realistă care va țjne doar șapte ani. Pentru a fi totuși la modă, scrie prima sa carte, Enciclopedia științelor inexacte, însă toți editorii o vor refuza și va decide să o transforme în Copiii din Limon, publicată în 1938. Călătorește în Grecia unde începe să studieze diferența dintre limbi și accente și născocește multe teorii printre care și cea ce se referă la doukipudonktan, prezentă în romanul Zazie. După 1950 descoperă și științele exacte pe care le va include în romanele sale și ce îl vor aduce în sfârșit în culmile succesului.

Romanul "Sfântu așteaptă" a fost publicat pentru prima dată în 1948 la editura Gallimard. În limba română apare la editura Univers în 2006, ediție ce va urmată de Image în 2010.

Absurd, suprarealism și utopic, acestea sunt cele trei mari teme prezente în romanul de față. Doza de real este prezentă în cote mici, doar pentru a face analogii despre cum se desfășoară viața de pe acest tărâm. Oamenii trăiesc în cutii care unite formează un apartament, acestea din urmă dacă sunt unite și ele formează o casă. Sunt create mici orificii prin care locuitorii să poată intra, dar asta dă acces și fenomenelor naturii să le invadeze spațiul. Dacă cineva se căsătorește, trebuie să o facă într-o cutie specială și să nu se mute în altă parte, dacă vor să se spele au nevoie tot de cutii speciale ce mențin sau nu apa. Bineînțeles că există diferențe între bogați și săraci, cutiile arată altfel și încă de când ești pe stradă îți dai seama de statul social.

Pierre, unul dintre locuitorii Orașului Natal pleacă la studii în Orașul Străin și aici învăța cum să fie traducător pentru semenii săi. Tatăl său era primar și se aștepta ca el să îi calce pe urme însă nu are să fie așa. Ajuns într-un loc necunoscut, Pierre începe să exploreze și cunoaște oceanele, peștii și păsările și devine fascinat de ceea ce el nu a avut niciodată acasă. La sărbătoarea Sfântu Așteaptă toți locuitorii se adunau pentru a sparge farfurii, o tradiție în ritmuri grecești dacă mă întrebați pe mine. Primarul, pentru a fi convins că va fi ales în continuare scoate o mitralieră și sparge mii de farfurii deodată creând un haos.