Rene Wellek - Istoria criticii literare moderne

Lucrarea “Istoria criticii literare moderne”, “A history of modern criticism 1750-1950”, în limba engleză, de René Wellek, a apărut în anul 1955, la editura Yale University Press, din New Haven, Connecticut, Statele Unite, fiind una dintre lucrările de referință ale autorului de origine cehă.

Lucrarea este împărțită în opt volume vaste, în care autorul plasează cronologic mai multe etape din istoria criticii literare moderne, primul volum, plecând din secolul al XVIII-lea și sfârșind cu perioada mijlocului de secol XX.

Ceea ce autorul realizează în cadrul studiilor întreprinse la “Universitatea Yale”, așează lucrarea acestuia în rândul lucrărilor din spectrul literaturii comparate, acesta structurând în cele opt volume, o developare a experiențelor critice din literatură, toate etapele fiind marcate de schimbări de perspectivă și de viziune, venite în funcție de tranzițiile care apar în universul literar, de-a lungul timpului.

În România, lucrarea apare în anul 1974, la editura Univers, fiind împărțită în patru volume cartonate, fiind singura editură care publică lucrarea în România, o altă ediție, fiind editată în paralel cu aceasta, în format cartonat.

René Wellek s-a născut la data de 22 august 1903, în capitala Austro-Ungariei, Viena, fiind un însemnat critic literar și filolog de origine cehă, care își marchează viața întru dezvoltarea conceptelor literare, filologice sau filozofice, acesta vorbind despre o perioadă vastă a tranzițiilor ce apar în literatură și filozofia universală, încă din secolul al XVIII-lea.

René crește în Viena și este atras încă de mic de limbă și limbaj, învățând de la o vârstă fragedă, limba germană, în cadrul unei școli primare ce are studiul lingvistic în prim plan.

Mai târziu, urmează “Universitatea Charles”, din Praga, acolo întâlnind mai mulți lingviști celebrii, din Europa, reușind să predea mai târziu, din anul 1935, la “Școala de Studii Slavone și Est – Europene”, din cadrul “University – College”, din Londra.

Începutul celui de-al Doilea Război Mondial, îl găsește în Statele Unite, acolo unde începe să predea timp de șapte ani, la prestigioasa “Universitate din Yowa”, iar din anul 1947, acesta fondează un departament de literatură contemporană, la “Universitatea Yale”.

Printre cele mai de seamă opere ale autorului, putem aminti de “Immanuel Kant în Anglia 1793-1838”, 1931, “Literatură și idei”, 1948, “Dostoievski: O colecție de eseuri critice”, 1962 sau “Teoria literară și estetica școlii de la Praga”, 1969.

Lucrarea “Istoria criticii literare moderne” de René Wellek reprezintă o operă de referință pentru autorul american de origine cehă, reprezentând opera sa fundamentală, cea care îl va așeza pe piedestalul înalt al criticilor literari, ce au scos în relief identități diferite venite din partea timpuriilor critici continentali, englezi sau americani.

Cele opt volume intitulate “Perioada târzie a secolului al XVIII-lea”, “Epoca romantică”, “Anii de tranziție”, în două volume, “Perioada târzie a secolului al XIX-lea”, “Criticismul englez – 1900-1950”, “Criticismul american – 1900-1950”, “Criticismul francez, italian și spaniol – 1900-1950”, vorbesc despre schimbările din tranziția de peste 200 de ani care apare în societatea umană, atât în literatură, cât și în filozofie, autorul elucidând aspecte revelatoare în ceea ce privește viziunea diferită asupra criticilor, astfel că teoriile acestora au avut la bază aspecte ce pun în prim plan schimbările de doctrină din societate, vorbind despre romantism, simbolism, expresionism sau psihologism, ca elemente ce aduc viziuni literare diferite.

Autorul plasează, astfel, în drumul pavat cu lauri al lucrării, personalități marcante din criticismul literar, cum este cazul lui Trotsky, Gorky, Thomas Mann, Kommerrell, Freud sau Jung, ducând până la ideile marxiste desprinse de Marx și Lenin, în drumul lor spre schițarea doctrinei comuniste.

Autorul a lucrat la ultimele volume de pe patul de moarte, dictându-i unui apropiat detalii importante și revelatoare pentru definitivarea vastei sale opere, astfel că futurismul și expresionismul târziu, și-au făcut și ele loc în acest vast tablou, ce poartă universalitatea unei societăți literare evolutive.