Robert Musil - Omul fara insusiri

Romanul filosofic “Omul fără însușiri”, “Der Mann ohne Eigenschaften”, în limba germană, de Robert Musil, a apărut în anul 1930, la editura germană Rowohlt Verlag, fiind opera de referință a scriitorului austriac, publicată în două volume și neterminată, cel de-al doilea volum fiind publicat în anul 1933, la aceași editură, iar continuarea acestui periplu despre om, este stopată odată cu nazismul care se dezvoltă în Germania în acea perioadă, romanele acestuia fiind interzice și arse.

Opera vorbește într-un ritm amplu și filosofic despre omul care crește din punct de vedere spiritual și care se lovește de-a lungul vieții de foarte multe obstacole, în final credințele puternic filosofice legate de idealuri, fiind cele care îl țin pe acest personaj pe trasa ascendentă de definitivare a spiritului uman.

În România, romanul apare în anul 1995, la editura Univers, din colecția Clasici ai Literaturii moderne, în cinci volume broșate, iar printre alte edituri care au publicat opera, putem aminti de editura Polirom, 2008, în două volume cartonate cu supracopertă sau editura Humanitas, 2018, într-un singur volum cartonat, de peste 1000 de pagini.

Robert Mathias Musil s-a născut la data de 6 noiembrie 1880, în sudul Austriei, în localitatea Klagenfurt, fiind un important filosof, eseist și scriitor austriac, unul dintre cei mai de seamă scriitori ai secolului al XX-lea, alături de alți mari romancieri ca Thomas Mann, James Joyce sau Marcel Proust.

Robert crește în localitatea sa natală, fiind fiul unui inginer originar din Timișoara, Alfred Musil, acest lucru ghidându-l de-a lungul vieții pe Robert și spre inginerie, însă filosofia și literatura, sunt cele care îl propulsează pe acesta în prim planul lumii artistice.

Din anul 1890, intră la “Colegiul din Styria”, însă familia sa se mută din nou, de această dată în Brno, acesta fiind înscris la “Liceul militar pentru ofițeri Mährish-Weisskirchen”, în anul 1894.

Trei ani mai târziu, acesta urmează cursurile “Școlii politehnice din Brünn”, acolo unde va studia construcțiile mecanice, iar primele însemnări legate de latura filosofică se vor consuma în acea perioadă, jurnalul acestuia oferind mai multe detalii în acest sens.

Prima operă de referință, apare în anul 1899, atunci când realizează manuscrisul operei “Domnul Vivisector”, baza viitorului univers filosofico-estetic al autorului.

Printre cele mai importante opere semnate de autor, putem aminti de “Rătăcirile elevului Törless”, 1906, “Grigia”, 1923 sau “Trei femei”, 1924.

Romanul filosofic “Omul fără însușiri” de Robert Musil reprezintă cel mai de seamă roman al autorului austriac, acesta fiind un adevărat mozaic abstract de sentimente despre lume și despre idealurile vieții, despre societate, economie, mediu politic, dar și despre iubire existențială, desprinsă din fiecare idee și întrezărire, analiza fiind realizată de un personaj de o complexitate ieșită din comun.

Povestea este creată pe o arhitectură variată, vorbind despre personajul principal, Ulrich, un tânăr atrăgător și singur, care decide să facă o analiză amplă asupra vieții din exterior, alegând să lase în urmă detaliile despre propria sa ființă.

Din această perspectivă exterioară, cititorul este condamnat la o cursă contracronometru de disecare a ideilor variate desprinse din puterea lui Ulrich de gândire, astfel că totul este disecat într-un ritm de chirurg sentimental cu normă întreagă, de la logică, la ideologii politice sau economice, într-un tablou cum rar ne-a fost dat să descoperim din cuprinsul unei cărți.

Pe de altă parte, datorită atracției pe care Ulrich o are către sexul opus, se perindă prin fața acestuia mai multe personaje feminine, care se dovedesc a fi nu la fel de ușor de disecat, ritmul plin de “zvâc” de până atunci, fiind puțin diminuat de logica feminină ce nu poate fi înțeleasă nici măcar de acest magnific observator ce trăiește prin ochii personajului Ulrich.

Romanul reprezintă un conglomerat amplu de sentimente și trăiri ale unor personaje ce i se etalează lui Ulrich de-a lungul acțiunii, având pe alocuri înfiripat și un umor subtil și rafinat, greu de sesizat în contextul unei lecturi care nu are substrat.

 Societatea pentru Ulrich reprezintă un pacient amplu din care acesta desprinde noțiuni menite să consolideze personalitatea și viziunea revelatoare asupra spiritualității, însă rațiunea din spate este cu mult mai greu de înțeles, Ulrich trăind o criză existențială în urma acestui fapt.