Despre Rodica Ojog-Brasoveanu
Angela Rodica Ojog-Brasoveanu (n. 28 august 1939, Bucuresti – d. 2 septembrie 2002) a fost un scriitoare de romane politiste. Ea a publicat 35 de romane, cele mai multe de mister, iar unele dintre ele, romantice si istorice. Este considerata Agatha Christie a Romaniei.
Fiica lui Ana si a lui Victor Ojog, s-a nascut intr-o familie de intelectuali bine pregatiti. Mama ei este profesoara, iar tatal ei este avocat si parlamentar liberal. De indata ce au ajuns la putere dupa cel de-al doilea razboi mondial, comunistii i-au atacat rapid si copilaria Rodicai Ojog-Brasoveanu a suferit multe greutati.
Inscrisa la sase ani la scoala „La Maison du Francais”, ea a dezvaluit un gust si un talent remarcabil pentru limba franceza de care va ramane profund atasata. A intrat in liceu in 1948, apoi in 1955 a devenit studenta la Facultatea de Drept din Bucuresti. Cu toate acestea, a fost exmatriculata si arestata in 1956, fiind acuzata ca a sprijinit revolta anticomunista de la Budapesta.
Dupa exmatriculare s-a casatorit cu un aristocrat neamt pentru a-si asigura viitorul, insa facea si memorii catre Ministerul Invatamantului pentru a se intoarce in facultate. Aceasta i s-a acordat doar cu conditia unei reabilitari ce consta intr-un an de munca ca muncitor necalificat intr-o fabrica de medicamente si sa devina, dupa cum cerea regimul, fruntasa in productie cu activitati obstesti. Sotul sau nefiind de acord, a divortat si a accepatat conditia impusa. La incheierea perioadei de reabilitare, in locul reinmatricularii i se permite sa participe la examenul de admitere in orice facultate. Hotarata sa o ia de la capat, este admisa la Facultatea de Stiinte Juridice din Iasi, absolvita in anul 1967, la Universitatea din Bucuresti.
Dupa incheierea studiilor a inceput sa practice avocatura, iar in aceasta perioada se casatoreste cu actorul Cosma Brasoveanu.
In 1969, Rodica Ojog-Brasoveanu debuteaza cu un scenariu de televiziune, Crima din Cismigiu. La insistenta sotului sau a scris primul roman politist, Moartea semneaza indescifrabil, si l-a publicat in anul 1971. Dupa ce succesul publicistic a facut-o cunoscuta, a renuntat la avocatura practicata timp de sapte ani si s-a dedicat scrisului. Dupa cum insasi scriitoarea a declarat, pana in 1999 a publicat 35 de romane.
Diagnosticata in martie 2002 cu grave afectiuni la inima si plamani, Marea doamna a policier-ului romanesc a murit la 2 septembrie, la Bucuresti.
Opera:
Romane politiste: Spionaj la manastire (1972), Omul de la capatul firului (1973), Plan diabolic (1974), Nopti albe pentru Minerva (1982), Violeta din safe (1986).
Seria Melania Lupu: Cianura pentru un suras 1975, Buna seara, Melania! (1975), 320 de pisici negre (1979), Anonima de miercuri (1984), Disparitia statuii din parc (1987), Melania si misterul din parc (1990), O toaleta a la Liz Taylor (1992).
Romane istorice: Agentul secret al lui Altin-Bey (1976), Logofatul de taina (1978), Ochii jupanitei (1980), Letopisetul de argint (1981), Vulturul dincolo de Cornul Lunii (1988).
Alte romane istorice: Al cincilea as (1978), Intalnire la Elysee (1983), A inflorit liliacul (1990), Sa nu ne uitam la ceas (1990).