Romanul “Coșmar” de Rodica Ojog Brașoveanu, a apărut în anul 1992, la editura Militară, din București, fiind o carte scrisă în a doua jumătate a vieții celebrei autoare, totul fiind plasat pe coordonatele binecunoscute, descoperite până acum de cititor, astfel că misterul, necunoscutul, ezoterismul sau umorul negru, reprezintă coordonatele pe scheletul cărora, opera se clădește și îi oferă cititorului zeci de întrebări ce se dovedesc a fi, fără răspuns.
Povestea Laurei, cea care descoperă un mister într-o bibliotecă veche este elementul de început al unei acțiuni pline de mister și de necunoscut, cititorul fiind cel care trăiește fiecare acțiune, însă nu reușește să afle adevărul, scenariul creionat de autoare, fiind impecabil realizat.
Printre alte edituri care publică romanul, putem aminti de editura Nemira, în trei ediții broșate, publicate în anii 2002, 2004 sau 2015.
Rodica Ojog Brașoveanu s-a născut la data de 28 august 1939, în București, România, fiind o autoare de romane polițiste, dar și o celebră avocată.
Rodica crește în interiorul unei familii de înaltă ținută, în ceea ce privește latura culturală, aceasta având parte de o educație marcantă.
Urmează cursurile școlii „Maison des Français”, din anul 1948 și din 1956, cursurile liceului “Domnița Ileana”.
Se înscrie la Facultatea de Drept, din cadrul “Universității din București”, dar are probleme din pricina susținerii unei revolte ungurești, fiind exmatriculată, mai târziu, reușind să se înscrie la “Facultatea de Drept” din Iași, după câțiva ani.
După finalizarea studiilor juridice, începe să scrie, lăsând în urmă profesia de avocat, romanele acesteia fiind foarte apreciate de cititori.
Printre cele mai importante opere semnate de autoare, putem aminti de “Moartea semnează indescifrabil”, 1971, “Ancheta în infern”, 1977, “Apel din necunoscut”, 1985 sau “Melania și misterul din parc”, 1990.
Romanul “Coșmar” de Rodica Ojog Brașoveanu reprezintă un alt periplu dezvoltat pe un teritoriu plin de mister, în care detaliile de neînțeles, se dezvoltă la fiecare pas, romanul de față prezentând atât detalii din postcomunism, dar și din perioada interbelică, asta pentru că acțiunea are la bază și o tentă de paranormal, fiind plasată pe mai multe planuri atemporale, ce nu dau niciun indiciu cititorului.
Detaliile pe care Rodica Ojog Brașoveanu le oferă în cuprinsul romanului, sunt contabilizate, oferind detalii ce duc spre definitivarea misterului, astfel că totul devine un teritoriu ce nu se plasează într-o cronologie anume, totul fiind un amalgam de detalii ce par a schița un singur personaj.
Povestea o prezintă pe eroina principală, Laura, cea care găsește o fotografie veche în interiorul unui anticariat vechi, fotografia oferind detalii identice, fiind aceeași persoană, doar că plasată în alte timpuri, fata din fotografie, trăind în perioada interbelică.
Din acest punct, acțiunea se dezvoltă spre coordonatele pline de mister propuse de autoare, astfel că, Laura, dezvoltă o obsesie pentru aflarea detaliilor din fotografie.
Detaliile de pe spatele fotografiei, numele și caligrafia coincide, astfel că, Laura din anul 1992, nu poate înțelege cum cineva a trăit acum mai bine de șaizeci de ani și a avut aceleași apucături cu persoana de azi, chiar și același nume și același scris.
Chiar dacă romanul este plasat în același teritoriu al romanelor polițiste, acțiunea propune alte coordonate misterioase, aici fiind vorba despre aspecte fantastice ce te țin cu sufletul la gură cititorul, finalul fiind un adevărat deliciu, ca un șoc în sensul bun, autoarea știind întotdeauna cum să atragă cititorul spre un anumit fir, pentru ca în final, acesta să fie lăsat fără cuvinte.
Personajele sunt și ele alese cu grijă, tot acest scenariu fiind dezvoltat pentru a nu ieși din coordonatele prestabilite, avându-l aici pe Dorin, prietenul Laurei din copilărie, Călin, anticarul sau Liviu, concubinul, pe parcurs apărând mult mai multe personaje ce pun și umorul în prim plan.