Rodica Ojog Brașoveanu, această doamnă a romanelor polițiste românești, s-a născut pe 28 august 1939 în București. Provenind dintr-o familie aristocrată, mama ei fiind profesoară iar tatăl avocat, drumurile i-au fost întinse spre a urma tot o carieră de succes, avocatura. După ce este exmatriculată din facultate și arestată pe motiv că a fost susținătoare a revoltei anticomuniste din Budapesta, se căsătorește cu un boier neamț din Timișoara. Această căsătorie este din partea ei doar din interes însă el o iubea foarte mult și o susținea în tot.
Datorită lui ajutarea a început să scrie iar în 1971 publică prima sa carte ”Moartea semnează indescifrabil”. Urmează un ciclu de 7 povestiri ce o aduc în scenă pe Melania Lupu pe care autoarea o descrie ca fiind ”o hoață fără să fure, o escroacă fără să înșele...” și fiind starul principal din romane precum ”Cianură pentru un surâs” și ”Anonima de miercuri”. De asemenea, un alt personaj îndrăgit în lumea cititorilor este și Minerva Tutovan, o doamnă extrem de vigilentă dar care nu aduce nimic frumos pe lume. Autoarea moare pe 2 septembrie 2002 și lasă în urmă peste 35 de romane polițiste, istorice și unul science fiction.
Romanul ”O toaletă a la Liz Taylor” a fost publicat în anul 1992 la editura Militară, colecția Sfinx. Urmează mai apoi ediția din 2000 a editurii Nemira (reeditată în 2013) și în anul 2007 a editurii Universitare.
Epicentrul acestui roman este avocatul Marian Dragu care după o viață în care a fost egoist, avar și deloc prietenos își face o serie de dușmani cât să îi ajungă pe veci. Se întâmplă ca la un moment dat să primească amenințări repetate și din toată aroganța sa se simte nevoit să apeleze la maiorul Cristescu. Însă cum lucrurile nu se rezolvă niciodată atât de repede, Marian este găsit mort după 48 de ore.
Maiorul Cristescu și colegul său, locotenentul Azimioară încerc din răsputeri să rezolve acest mister de proporții iar în timpul anchetei își face apariția la sediul poliței nimeni alta decât Melania Lupu, venită să dea o mână de ajutor. Din cauza acestei asasinări începe un mic război între două bande de mafioți însă acest lucru nu afectează cu nimic ancheta întrucât Anca Dragu, doctorul Alfred Mircescu, Octavian Nanu și Olga susțin cu tărie că ei l-au ucis pe avocat.
Lucrurile se complică pentru că cine s-ar fi așteptat ca suspecții să recunoască și să recunoască fapta?! Aici Rodica Ojog Brașoveanu ne inundă de psihologie pentru că analizează comportamentul fiecăruia și ne dă de înțeles că din această perspectivă, oricine ar fi putut fi criminalul. Maiorul Cristescu trebuie acum să facă o anchetă nemaivăzută: în loc să caute indicii care să conducă spre suspecți, el trebuie să găsească dovezi pentru a arăta vinovăția cuiva.
Prezența Melaniei Lupu este aproape inexistentă față de cum ne-a obișnuit autoarea, însă face câteva acțiuni ce rămân întipărite cu drag în suflet. Totuși, poate nu a fost cea mai bună alegere pentru ea să își incendieze propria casă. Întrebarea ”cine l-a ucis pe Dragu?” rămâne în picioare iar răspunsul îl puteți afla doar citind romanul.