Rudolf Steiner - Christos si lumea spirituala

Rudolf Steiner a fost un filosof, esoterist și gânditor austriac, fondator al antroposofiei și medicinei antroposofice. Multe dintre ideile lui Steiner sunt pseudoștiință, promovând următoarele susțineri pseudoștiințifice: teorie a culorilor greșită, critică obtuză asupra teoriei relativității, idei ciudate despre mișcările planetelor, susținerea vitalismului, îndoieli asupra teoriei germenilor infecțioși, abordare ciudată a sistemelor fiziologice, "inima nu este o pompă".

Cartea "Christos și lumea spirituală", publicată pentru prima oară în anul 1977, reprezintă un ciclu de șase conferințe ținute la Leipzig în perioada 28 decembrie - 2 ianuarie 1914. În cartea sa, Steiner analizează interacțiunile dintre "Evenimentul de pe Golgota" și căile încercate pe diferite direcții pentru cuprinderea semnificației misiunii christice. 

Antroposofia, curent spiritual modern fundamentat de Rudolf Steiner, este știința care ne dă posibilitatea înțelegerii rațiunii de a fi a structurilor și evenimentelor aparținând lumii sensibile, dar și a înlănțuirii acestora în timp și spațiu. Această știință este cunoaștere vie, ceea ce se reflectă prin faptul că a pus toate premisele și a elaborat soluții valoroase în diferitele domenii aplicative marcate de consecințele tuturor situațiilor de criză caracteristice lumii actuale. Baza științei spiritului orientată antroposofic o constituie lucrările scrise și publicate de Steiner, care, între 1900-1924, a ținut numeroase conferințe și cursuri, atât în fața publicului, cât și doar pentru membrii Societății teosofice, la care a vorbit în mod liber, dorindu-și inițial ca acestea să nu fie consemnate în scris, deoarece ele erau concepute drept "comunicări orale, nedestinate tiparului".

În prima conferință, ce a avut loc la Leipzig, la 28 decembrie 1913, Steiner vorbea despre faptul că pentru acele suflete actuale, care sunt înclinate să preia ceea ce are de spus știința spiritului orientată antroposofic, este necesar să se elimine contradicțiile care apar în acest domeniu. Sufletul poate fi inclinat spre contradicție atunci când ia în serios amintirile legate de perioada unor sărbători, cum ar fi cele din timpul Crăciunului sau a Anului Nou. Prin luare în serios a acestora, este clar faptul că încercăm să obținem cunoștințe cu care vrem să pătrundem în mersul spiritual al omenirii pentru a înțelege corect propria noastră evoluție.

A doua conferință, din 29 decembrie 1913, începe prin rezumarea celei susținute cu o zi în urmă, spunând faptul că epoca de la începutul datării noastre calendaristice s-a străduit cât a putut să înțeleagă "Misterul de pe Golgota" prin prisma comorii ei de înțelepciune, întâmpinând în această strădanie cele mai mari dificultăți. Însă, trebuie zabovit mai mult asupra acestui fenomen, deoarece dacă nu se înțelege corect ceea ce s-a întâmplat prin "Misterul de pe Golgota", nu se poate cuprinde într-o lumină corespunzătoare un fapt important, și anume apariția ideilor despre Graal. Dacă lucrurile sunt privite din punctul de vedere al concepției pline de înțelepciune a gnosticilor din epoca de la începutul datării noastre calendaristice, putem remarca cât de adânc pătrunzătoare, cât de măreț-geniale au fost ideile lor pentru a prezenta printr-o imagine pătrunzătoare pe Fiul lui Dumnezeu.

Înțelegem din conferințele susținute de Steiner faptul că entitatea Christos poate fi înțeleasă dacă urmărim retrospectiv evoluția sistemului nostru planetar până la existența solară. Cu diferite prilejuri, autorul a subliniat în conferințele sale faptul că în entitatea Christos avem de-a face cu o entitate spirituală, și că pentru evoluția superioară a acesteia a fost important mai cu seamă timpul Vechiului Soare.

Cartea "Christos și lumea spirituală" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru în două ediții, și anume: Univers Enciclopedic (2003) și Univers Enciclopedic (2015).