Romanul “Versetele satanice”, “The satanic verses”, în limba engleză, de Salman Rushdie, a apărut în anul 1988, la editura americană, Viking Press, având apariția în Marea Britanie, fiind al patrulea roman al autorului și unul dintre cele mai cunoscute opere ale acestuia, chiar dacă în lumea arabă, romanul este criticat aspru.
Opera a fost considerată o blasfemie la adresa musulmanilor, autorul vorbind despre viața profetului Mohamed și despre anumite pasaje din Coran, acesta făcând trimitere la rugăciunile rostite în pelerinajele de la Mecca, acestea fiind în concepția autorului rugi închinate unor zeități păgâne.
În România, romanul apare în anul 2007, la editura Polirom, în format cartonat, fiind singura editură care publică romanul, alte ediții, fiind publicate în anii 2008 și 2017, în format cartonat, după o traducere în limba română de Dana Crăciun.
Ahmed Salman Rushdie s-a născut la data de 19 iunie 1947, în orașul de pe coasta vestică a indiei, Bombay, fiind un însemnat eseist și scriitor, ce crește în Marea Britanie, descendent dintr-o familie indiană, acesta fiind cunoscut cu precădere pentru opera sa “Versetele satanice”, operă considerată blasfemătoare în concepția musulmană.
Tânărul Salman, crește în zona natală, urmând cursurile “Rugby School”, din Bombay, astăzi Mumbai, pentru ca din anul 1965, acesta să urmeze “King's College”, din Cambridge, acolo unde obține o diplomă în istorie.
După absolvire, revine în India, însă nu reușește să stea foarte mult, având o experiență anostă în televiziune.
Revine în Anglia, unde începe să lucreze în publicitate mai bine de opt ani, pentru prestigioasa firmă, “Ogilvy & Mather”.
Debutează în volum, în anul 1975, atunci când lansează romanul “Grimus”, însă devine cu adevărat cunoscut doar după apariția celui de-al doilea volum, “Copiii în miez de noapte”, carte pentru care primește “Booker Prize”, în anul 1981.
Printre cele mai importante opere semnate de autor, putem aminti de “Patrii imaginare”, 1991, “Orient, Occident”, 1994, “Calcă această graniță”, 2003 sau “Casa Golden”, 2017.
Romanul “Versetele satanice” de Salman Rushdie, reprezintă o carte foarte cunoscută în universul literar al autorului de origine indiană, aceasta oferind o nouă perspectivă în ceea ce privește universalitatea și diferențele de opinie în latura religioasă, căci autorul oferă cititorului o altă viziune în legătură cu ideologia musulmană, putând spune că scrie un roman tabu, pentru această societate, vorbind despre aspecte diferite legate de profetul Mohamed, acestea fiind considerate blasfemătoare.
Autorul, a avut probleme, odată cu apariția acestui roman, în toate statele musulmane, fiind interzis în Africa de Sud și în alte șase state, pentru ca, din anul 1989, un ayatolah din Teheran, să-l condamne public la moarte printr-o intervenție la postul public de radio.
Opera autorului se țese în stilul povestirilor în ramă, acesta apelând la mai multe perspective narative, propunând ideea unui realism magic, în care viziunile și visele sunt elemente de bază în conceperea acestui roman.
Chiar dacă, la prima vedere acțiunea pare plasată în trecut, lucrurile se dezvoltă în plan contemporan, protagoniștii operei, doi actori indieni, musulmani, pe nume Saladin Chamcha și Gibreel Farishta, duc o viață actoricească, Farishta fiind o vedetă Bollywoodiană, iar Chamcha, un emigrant ce lucrează ca și actor vocal și care se dezice de identitatea sa indiană.
Povestea îi prezintă pe cei doi eroi principali, care călătoresc din India, spre Marea Britanie, avionul prăbușindu-se după ce este deturnat.
În urma acestei experiențe, Farishta se transformă în Arhanghelul Gavriil, iar Chamcha în diavol, Farishta, alegând să nu își ajute prietenul care trecea prin momente grele.
Mai târziu, cei doi luptă să își refacă viața de până în acel moment, Farishta, dorind să se căsătorească cu o alpinistă engleză, Allie Cone, iar Chamcha, alege să se răzbune, după ce revine la forma sa umană.
În final, lucrurile degenerează, Farishta fiind bolnav psihic, iar viziunile acestuia oferind în sens simbolic transpuneri spre ideologii blasfemătoare îndreptate înspre profetul Mohamed, aceste lucruri, făcându-l pe autor să se ascundă în New York, pentru a nu fi găsit de adepții fanatici ai musulmanilor, cei care au pus o sumă importantă pe capul acestuia.