Sandor Marai - Lumanarile ard pana la capat

Sandor Marai se naște în 1900 în orașul slovac de astăzi Cașovia, în familia unui avocat. La 18 ani se mută în Germania pentru a studia jurnalismul și începe să publice articole într-un ziar local până ce se căsătorește și se mută la Paris. În 1928 se mută în Ungaria și începe viața de autor în adevăratul sens al cuvântului. Timp de treizeci de ani a reușit să se afirme în rândurile intelectualilor. Odată cu venirea comunismului la putere a emigrat mai întâi în Elveția, apoi în Italia și în fine în Statele Unite și se stabilește definitiv în Sân Diego. După moartea soției sale și a fiului adoptiv acesta a intrat în depresie și pentru a fi tacâmul complet și în exil. Își pune capăt zilelor pe 21 februarie 1989 dar lasă în urmă opere precum Turneu la Bolrano sau Moștenirea Ezsterei.

Romanul "Lumânările ard până la capăt" a fost publicat pentru prima dată în 1943 la editura Revai. În limba română apare în 2004 la editura Humanitas, ediție ce va fi urmată de Curtea Veche în 2011 și 2021.

Henrik era un general pensionat iar într-o vară află că prietenul său, Konrad, pe care nu l-a mai văzut de mai bine de 40 de ani, vizitează un oraș din apropiere. Îi oferă o parte din castelul său pentru a locui pe durata vizitei și începuse să îl aștepte cu entuziasm. Plimbându-se prin casă începuse să își amintească de copilărie, de părinții săi, de cum a stat la Viena și a ajuns să se împrietenească cu oaspetele sau. Konrad a ajuns chiar la timp pentru cină iar tot peisajul semăna cu ultima masă pe care au luat-o împreună acum 41 de ani și 43 de zile. Pe măsură ce noaptea se apropia și furtuna începuse să își facă apariția iar în toiul nopții deja se întrerupsese curentul în tot orașul. Cei doi și-au continua poveștile la lumina lumânărilor într-o cameră nelocuită. Konrad își petrecuse ultimele decenii în Singapore și Londra, iar Henrik devenise pasionat de vânătoare chiar și  după evenimentele avute împreună. Știa că în 1899 Konrad intenționase să îl omoare, s-a culcat cu soția sa și astfel el nu a mai vorbit cu ea timp de opt ani. De atâția ani se gândește la ce s-a întâmplat atunci și are două întrebări pe care tot dorește să le pună. Tatăl lui nu fusese niciodată de acord cu prietenia lor din cauza diferențelor financiare dar își susținea fiul în toate. Triunghiul amoros se cunoștea de multă vreme și una dintre întrebări era dacă Krisztina știa că iubitul ei a vrut să îi omoare soțul. Adevărul trebuia știut și acesta durea așa că următoarea zi de dimineață Konrad își ia rămas bun și este dus înapoi în oraș.