Sandra Brown, născută la 12 martie 1948, în Waco (Texas), este una dintre cele mai prolifice scriitoare de romane de dragoste. A început să scrie în anul 1981, la vârsta de 33 de ani, publicând prima carte, intitulată "Love's Encore", sub pseudonimul Rachel Ryan.
Cartea "Promisiunea de maine" îi are în centrul atenției pe Keely Preston, reporteră de trafic a postului de radio K.D.I.X., transmitând din elicopter în timpul orelor de vârf, și Dax Devereaux, congresman din Louisiana, cunoscut ca reprezentant politic al muncitorilor. Keely era căsătorită de 12 ani, dar fusese soție doar trei săptămâni. Ea și Mark Williams fuseseră doi liceeni îndrăgostiți, el - starul sportiv al orașului lor natal, de pe litoralul statului Mississippi, ea - șefa galeriei de suporterițe. S-au cunoscut în anul 1969, atunci când drogurile, băuturile tari și moravurile ușoare încă nu pătrunseseră în liceele din sudul rural. După absolvire, Keely și Mark s-au înscris amândoi la Universitatea de Stat Mississippi, însă, datorită orarului încărcat de cursuri, precum și al antrenamentelor istovitoare de fotbal, notele lui Mark au scăzut până a picat pe primul semestru. Războiul din Vietnam încă era o amenințare pentru orice tânăr, Mark căzându-i victimă. De cum a fost anunțată comisia de încorporare de mediile lui, calificativul de recrutare i s-a schimbat, primind ordinul de chemare, două săptămâni mai târziu pornind deja spre cazarma de instrucție. Keely a continuat să meargă la cursuri, angajându-se, programul de lucru fiind după terminarea lor, pentru a mai reduce cheltuielile. Îi scria lui Mark scrisori lungi, pline de vești, pe ale lui primindu-le sporadic. Uneori ajungeau câte două-trei o dată, alteori treceau săptămâni în șir, fără a sosi vreo știre de la el. Îi devora scrisorile, prețuind fiecare cuvânt. Apoi, câteva săptămâni, o lună, n-au mai primit nicio veste, nici ea, nici părinții lui. Apoi, a fost vizitată de un ofițer de la Fort Polk, anunțând-o că elicopterul lui Mark fusese văzut prăbușindu-se, dar despre pilot nu se mai știa nimic. Nu i se confirmase moartea, turpul nefiind găsit printre resturi. Până în ziua de azi asta era tot ce știa Keely despre soțul ei, ce figura pe o listă cu două mii șase sute de oameni, încă declarați "Dispăruți în acțiune, în Asia de Sud-Est". În ultimii ani, Keely făcuse eforturi susținute pentru a-i menține pe acești dispăruți în luptă în atenția publicului, împreună cu alte soții, aflate în circumstanțe similare, organizând un grup de acțiune, numit P.R.O.O.F.
Romanul începe cu întâlnirea lui Kelly cu Dax, într-un zbor aglomerat spre Washington, acolo unde Keely urma să participe la următoare conferință a P.R.O.O.F. Dax a fost instantaneu atras de Keely. "Bărbatul aşezat de cealaltă parte a coridorului îi admira demonstraţia de curaj, deşi simţea că era îngrozită. În fond, admirase totul la femeia aceea, de când se îmbarcase în aeronavă, la câteva minute după el. Era posesoarea multor calităţi admirabile. Părul, de exemplu. Era mătăsos şi coafat lejer. (...) N-ar fi fost bărbat, dacă nu-i observa silueta armonioasă, suplă, când trecuse pe lângă el aşezat în fotoliul său de lângă culoar, pentru a-şi găsi locul ei, de cealaltă parte, cu un rând mai în faţă."
La finalul zborului, Dax nu dorește să își ia încă rămas bun, invitând-o la o cafea, dorindu-și să o cunoască mai bine, să petreacă puțin timp împreună. Însă, deși era greu să îi reziști surâsului îmbietor al lui Dex, Keely știa că trebuie s-o facă, refuzând, în final, invitația, spunându-i că nu o poate accepta deoarece este măritată.
Cartea "Promisiunea de mâine" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru în trei ediții, și anume: Miron (1998) și Miron (1994).