Seneca - Tragedii

Stoic filosof roman, Seneca ocupă funcții importante în administrația Imperiului Roman sub conducerea lui Nero. Se naște în ajunul secolului I al erei noastre, în provincia Baetica. Valoroasa-i activitate intelectuală îl va proiecta între cei mai înțelepți oameni din cetate, iar astăzi, veacuri mai târziu, lucrările sale sunt sursă de inspirație pentru mai multe generații. Scrierile sale sunt destinate tuturor oamenilor din cetate, însă sunt pline de metafore și paragrafe pe care nu oricine le poate înțelege.

Lucrarea de față este una dintre cele mai cunoscute la nivel mondial. Tragedia lui Seneca este cunoscută la nivel mondial, fiind una dintre cele mai complexe. Cele mai cunoscute tragedii sunt „Medeea”, „Oedip rege”, „Fedra” și toate portretizează figuri antice legendare. Nebunia veacului este preponderentă în lucrările lui Seneca, iar personajele principale sunt interpretate într-o manieră inovativă și golite de secrete în fața publicului. După războiul Troian, dat în numele iubirii, cetatea greceasca se va fragmenta în mai multe entități, care mai de care mai interesante și mai strălucitoare.

In operele sale sunt concepute fel și fel de idei despre nașterea lumii, despre declinul economic al veacului său, despre cruzime și despre numeroase complexe care îi macină pe eroii săi. Vorbim aici despre complexul lui Oedip, atât de cunoscut astăzi, despre nebunia Medeei, despre obsesia de răzbunare a Antigonei. Seneca portretizează figuri ale epocii și le așază într-o lumină pozitivă, câteodată hiperbolizându-le. Reflexiile antice sunt captivante la Seneca și alegoriile sale despre viață și moarte sunt aduse duios în prim plan. Teatrul lui Seneca ne uimește, ne oferă posibilitatea călătoriei în timp și ne determină să reflectăm asupra unor aspecte pe care ori nu le cunoaștem, ori nu le-am aprofundat. Ideile sale despre sclavie sunt cele care îl vor aduce în fața publicului și în fața criticilor literari de pretutindeni. De asemenea, Seneca vorbește despre milă și neputință, despre căderea imperiului și dezbinarea acestuia, despre eroi și conducători de neam.

Autorul pomenește despre puterea femeilor, lucru curios în acele vremuri. Astfel, Antigona apare ca un simbol al puterii și feminității într-o societate predominant masculină.

Lucrările cuprinse în acest volum sunt foarte nuanțate și vor fi aduse în fața publicului pe marile teatre ale lumii. De-a lungul timpului, Seneca va fi studiat în cele mai importante universități și licee, va fi traduse și interpretat de mai marii artelor frumoase, iar numele său va atinge astăzi legenda. Traducerile textelor inițiale vor fi efectuate cu dificultate, iar descifrarea mesajelor ascunse ale manuscriselor va fi o muncă titanica pentru editori și traducători.

Tragediile lui Seneca sunt astăzi disponibile și pe site-ul nostru, la numai un click distanță, în mai multe ediții, după cum urmează: Univers (1979), Univers (197).