Sfantul Augustin - Confesiuni

Lucrarea teologică parțial autobiografică “Confesiuni”, “Confessionibus”, în limba latină, scrisă de Sfântul Augustin, a apărut între anii 397 și 400 d. Hr., fiind o lucrare amplă, formată din treisprezece cărți, acestea oferind o viziune asupra creștinismului întreprinsă de viitorul episcop, Augustin, vorbind despre trecerile din viața sa și despre schimbările filosofice de gândire, de la aspectele pline de păcat din viață, până la desăvârșirea prin îmbrățișarea creștinismului.

Titlul original al operei era “Mărturisiri în treisprezece cărți”, fiind o scriere de citit cu voce tare, ca o rugăciune pentru cei care doresc să ajungă la o desăvârșire cu ajutorul credinței.

Primele publicări ulterioare ale lucrării, sunt păstrate în muzee și biblioteci importante de pe glob, probabil una dintre cele mai vechi dintre aceste publicări fiind cea din anul 1400, din cadrul unei biblioteci din nord-estul Italiei.

În România, lucrarea apare în anul 1998, la editura Humanitas, din colecția Paradigme, în format cartonat, cu supracopertă, iar printre alte edituri care publică lucrarea, putem aminti de editura Nemira, 2003, ediție bilingvă latină-română, 2006, 2009 și 2010, în format cartonat, având o traducere realizată de Eugen Munteanu.

Augustin de Hipona, cunoscut și sub numele de Augustinus de Thagaste, Sfântul sau Fericitul Augustin, la catolici, respectiv ortodocși, s-a născut la data de 13 noiembrie 354, în Thagaste, regiunea berberă Numidia, din Nordul Algeriei, fiind un învățător, filosof și teolog, ce ajunge mai târziu episcop, acesta fiind unul dintre primii adepți ai religiei creștine, venind cu mai multe argumente și premise, pentru a susține adevărul în ceea ce privește existența religiei creștine.

Este atras încă de mic de aspectele filosofice, studiind retorica, neoplatonismul, maniheismul și scepticismul, unul dintre filosofii din vechime care l-au impresionat pe acesta fiind Cicero.

Pe de altă parte, Augustin, realizează o departajare evidentă a Statului de Biserică, fiind una dintre primele viziuni politice nuanțate într-o lucrare târzie “Despre cetatea lui Dumnezeu”.

Viziunile filosofice desprinse de Augustin, au reprezentat aspecte esențiale în conturarea altor filosofii moderne, astfel că, Descartes, mai târziu, realizează o paralelă interesantă între ideile importante dezvoltate de acesta.

Printre cele mai de seamă lucrări scrise de Augustin, putem aminti de “De Trinitate lib. 15”, “Despre Sf. Treime, în 15 cărți”, 399-426 d.Hr., “De Genesi ad Litteram lib. 12”, “Despre Geneză, cuvânt cu cuvânt în 12 cărți”, 400-416 d.Hr. sau “In Epistolam Ioannis ad Parthos Tractatus decem”, “10 comentarii la Scrisoarea I a lui Ioan”, 413-418 d.Hr.

Lucrarea teologică “Confesiuni” de Sfântul Augustin reprezintă o traspunere nuanțată a celor prezentate în cele treisprezece cărți denumite “Confesiuni”, fiind ca o mărturisire despre viața acestuia, la început plină de păcat, dar care, cu autorul spiritualității, acesta reușind să parcurgă toate etapele spre desăvârșire, statutul de episcop fiind apogeul în tot acest parcurs inițiatic.

Lucrurile desprinse de Sfântul Augustin în această operă amplă, se aseamănă într-o oarecare măsură cu învățăturile desprinse din Biblie, însă ideologia marcantă desprinsă de autor, fiind ușor sesizabilă în cuprinsul capitolelor, Dumnezeul care se află în noi și în orice lucru, fiind ideea pe care se axează primele capitole din lucrare.

Mai departe, totul se developează înspre puterea de a comunica cu ajutorul spiritualității și a forței sufletești, aceasta fiind încununarea primelor detalii autobiografice legate de viața de dinainte de desăvârșire a Sfântului Augustin.

Poate una dintre cele mai importante elemente din operă, este reprezentată prin expunerea primilor pași spre religia creștină, taina Botezului, fiind și primul pas spre desăvârșirea spirituală a trupului și, mai apoi, a minții.

Mai departe, Sfântul Augustin, prezintă învățămintele desprinse din școală, trasând o paralelă între cunoaștere și credință, mai târziu, acesta desăvârșind paralela spre finalul acestor opere, Creația, fiind ultimul fapt prezentat, ca o multitudine de detalii care au dus la tot ceea ce omul percepe astăzi în viața lui de zi cu zi.

Sfântul Augustin reprezintă unul dintre primii luptători ce și-au marcat viața în slujba credinței, aducând o viziune vădit filosofică unor elemente deja știute din Cartea sacră a creștinității, fiind un pionier în ceea ce privește diferențele dintre filosofie și credință, sau mai bine spus, asemănarea și îngemănarea celor două doctrine.