Sherwood Anderson - Winesburg, Ohio

Sunt un nătărău, Cai și bărbați sau Dincolo de dorință sunt doar câteva dintre zecile de titluri pe care Sherwood Andersen le-a publicat de-a lungul vieții. A lucrat la fermă, a fost ziarist și zugrav ca într-un final să ajungă publicist în Chicago. După ce se căsătorește incepe propria afacere ce a prosperat ceva vreme iar în 1907 devine chiar patronul unei fabrici de vopseluri. Pe plan mental totuși nu stătea totuși atât de bine pentru că la un moment dat a dispărut timp de patru zile și a reapărut în Cleveland derutat și tulburat. Cu aceste probleme se va lupta până la finalul vieții când va avea și o cădere nervoasă dar asta nu îl va opri să mai aibă încă trei căsnicii.

Colecția de povestiri "Winesburg, Ohio" a fost publicată pentru prima dată în anul 1919 la editura B. W. Huebsch. În limba română apare la Editura pentru Literatură în 1969, ediție ce va fi urmată de Romhelion în 1993 și Adevărul Holding în 2012.

În cele 22 de povestiri tema principală este interacțiunea personajelor din Winesburg. Cea mai mare problemă este incapacitatea de a da frâu liber sentimentelor din cauza izolării. De exemplu, personajul Elmer Cowley începe să își închipuie că are prieteni pentru că nu putea vorbi cu negustorul din oraș. Până la urmă decide că decât să încerce să îl bage în seamă mai bine îl atacă iar povestea se sfârșește cu "I-am arătat eu lui". O altă temă este creșterea în societate. George Willard era un tânăr reporter ce asculta și înregistra poveștile locuitorilor. Ascultând ceea ce spun ei, se maturizează din punct de vedere artistic dar și sexual iar asta îl face un om cu cunoștințe vaste. Când va fi părăsit de iubita sa va începe să scrie propriile povești pe care ulterior locuitorii le vor citi.

Fiind dintr-o perspectivă realistă, ne este foarte ușor să ne identificăm cu personajele și să le transpunem în viața noastră. De multe ori autorul a fost asemuit cu Ernest Hemingway, unii critici considerându-l la un nivel mult mai înalt datorită complexității de stiluri și lecții de viață. Totuși faima sa a durat cam 15 ani pentru că după criticul L. Philips l-a catalogat drept demodat.

Adaptările cinematografice s-au ținut lanț, prima dintre ele fiind în 1973 în regia lui Ralph Sanesky. În 2008 Jennifer Granville a regizat filmul pentru Festivalul Internațional de Film și Video din Atena și tare lăudată a fost. Daniel Nearing își face și el apariția pe marile ecrane în 2010 reușind să fie aclamat ca cel mai bun film artistic din ultimii ani datorită poveștii sale. Adaptările nu se opresc aici pentru că au apărut musical-uri și piese de teatru în nenumărate rânduri, cea mai importantă fiind cea a teatrului Steppenwolf din Chicago.