Simon Singh - Cartea codurilor

E anul 1586, iar Maria Stuart este întemnițată. De aici, uneltește un plan împotriva reginei Elisabeta și își protejează corespondența printr-un cifru pe care îl crede imposibil de descifrat. Totuși, criptologii reușesc să spargă codul, iar Maria Stuart este condamnată la moarte. În 1917, ministrul german de externe transmite președintelui mexican un mesaj criptat în care îi spunea să atace SUA. În anii celui de-al Doilea Război Mondial, englezii reușesc să decripteze mașinăria Enigma, iar urmările sunt catastrofale. Toate aceste evenimente sunt cruciale în istoria omenirii, iar cartea e față le tratează într-o manieră diferită.

Cumva, autorul reușește să aducă în prim plan evenimente extrem de importante din istoria omenirii și să le marcheze într-o manieră extraordinară. Treptat, suntem captivi într-o incursiune istorică fără precedent. Personaje ca Allan Turing și Charles Babbage sunt aduse în prim plan și menite să ne prezinte misterele lumii vechi. Simon Singh pornește lucrarea prin a explica criptografia ca fiind știința cu care se pot crea și descifra mesaje secrete, iar cartea analizează nu doar tehnicile, cât și istoria criptării informațiilor.

Singh ne poartă prin evoluția criptografiei, de la începuturile sale în Antichitate și până la descoperirile moderne. În capitolele de la început, Singh ne vorbește despre metodele rudimentare de criptare folosite în trecut, cum ar fi cifrul lui Cezar, folosit de împăratul Iulius Cezar pentru a-și proteja comunicațiile.

Apoi, sunt prezentate diferite metode de criptare utilizate de-a lungul vremurilor, inclusiv criptarea cu substituții și transpoziții. Cartea conține nenumărate detalii tehnice, care la prima vedere ne pot plictisi. În mod paradoxal, ea conține informații extrem de utile, un numai pentru cei care sunt pasionați de istorie, ci și pentru cei care caută să descopere misterele lumii în care trăiesc.

O bună parte a scrierii este dedicată analizării așa-numitului  „război secret” din perioada celor două războaie mondiale, când criptarea a jucat un rol crucial. Singh se concentrează pe celebrul caz al codului Enigma, folosit de naziștii germani în al Doilea Război Mondial, și pe eforturile aliaților, în special ale matematicianului britanic Alan Turing, de a-l decripta.

De asemenea, autorul ne vorbește despre provocările și dilemele etice legate de criptografie, inclusiv preocupările legate de confidențialitatea datelor pe care specialiștii le expun și le divulgă, dar și despre securitatea informațiilor și controalele guvernamentale. În final, Singh analizează viitorul criptografiei în contextul tehnologiilor moderne, cum ar fi computerele cuantice.

La nivel internațional, lucrarea va fi primită cu scepticism inițial, după care va fi luată în considerare și atent analizată. Va reuși autorul să se impună pe piață cu lucrarea sa? Ei bine, la început va fi tradus în franceză și engleză, după care va ajunge la o masă mai mare de cititori interesați de acest domeniu.

La sfârșitul cărții, Singh se concentrează pe evoluția criptografiei moderne, care este esențială în protejarea comunicațiilor electronice, în partajarea informațiilor, tranzacțiilor financiare, dar și a datelor personale.

Cartea este disponibilă pe site, la numai un click depărtare în mai multe ediții: Humanitas (2005), Humanitas (2008).