Literatura clasică grecească avea să devină mai bogată odată cu operele semnate de Sofocle, unul dintre cei mai cunoscuți gânditori ai lumii. Tragedia și dramatismul sunt caracteristicile care îl vor recomanda pe scena literară, iar implicarea în politica vremurilor vor întregi legenda în jurul său.
Antigona este fiica lui Oedip, rezultat al unei legături incestuoase între acesta și mama sa, Iocasta. Acțiunea operei se petrece la curtea lui Creon, noul rege al Tebei. Antigona, îndrăzneața fiica a lui Oedip, asistă la înfruntarea dezastruoasă dintre frații săi Eteocle și Polinice. Cei doi, căzuți în luptă, urmează să beneficieze de funeralii după legile grecești. Totuși, Creon organizează o ceremonie fastuoasă numai pentru Eteocle, iar Antigona se răzvrătește împotriva acestui fapt. Femeia ia astfel o hotărâre îndrăzneața și îi oferă lui Polinice o înmormântare demnă de numele și de statutul său. Acest act este văzut la vremea respectivă drept o acțiune destabilizatoare și va fi aspru condamnată de mai marii cetății. Conflictul dintre Creon și Antigona se amplifică, iar noul rege al Tebei dorește o pedeapsă aspră pentru fiica lui Oedip. Astfel, Antigona este condamnată la moarte, iar de aici înainte se declanșează nebunia.
Sofocle aduce tragedia la cote maxime, iar lucrarea capătă un aer sacru și este condimentată cu tot soiul de semnificații ascunse, greu de descifrat la prima vedere. Nebunia lui Creon, fapta groaznica a Antigonei și trimiterile către incestul lui Oedip cu mama sa, Iocasta, sunt numai câteva din principalele subiecte ale tragediei. Opera este o adevărată pasare măiastră, pe care Sofocle o creionează prin sintagme, metafore și trimiteri către zeitățile vremurilor sale. Imaginea cetății Teba, înfloritoare sub domnia lui Creon, funeraliile mărețe ale lui Eteocles, răzvrătirea și pedeapsa Antigonei și permanenta umbră a lui Oedip, vor fi elementele care vor închega manuscrisul ce va dăinui peste veacuri.
Tragismul lucrării va domina generații, va fascina criticii de pretutindeni, va stârni controverse aprige și va domni peste veacuri. Astăzi, scrierea este una dintre cele mai des adaptate pentru piesele de teatru din întreaga lume, iar geniul lui Sofocle cucerește modernitatea. Ideile Antichității vor fi preluate și dezbătute veacuri de-a rândul, iar Oedip rămâne unul dintre cele mai controversate personaje ale Greciei antice. Istoria și cultura se vor îmbină perfect în aceasta tragedie clasică, iar maniera de evocare a gânditorului nu va fi evaluată de niciun alt scriitor al modernității.
„Antigona” este astăzi cea mai căutată tragedie a veacurilor, discutată și reeditată, adaptată și repovestită, apărând drept sursă de inspirație pentru mii și mii de alți scriitori contemporani. Lucrarea se regăsește în toate marile biblioteci ale lumii și este studiată intens la cartelele de literatura antică, iar pe site-ul nostru poate fi găsită în mai multe ediții, după cum urmează: Constelații (1999), Garamond (2002), Eminescu (1974).