Ștefan Baciu s-a născut la data de 29 octombrie 1918 la Brașov și a fost un celebru poet, eseist, critic de artă, traducător și profesor universitar, din păcate, mult mai celebru în America Latină decât în țara sa natală. A urmat cursurile liceale la Brașov, la liceul Andrei Șaguna, unde l-a avut ca profesor de limba germană chiar pe tatăl său, Ioan Baciu, și pe Emil Cioran, profesor de logică și filosofie. A absolvit ulterior Facultatea de Drept la Universitatea din București, în anul 1941. Debutul și totodată succesul său în lumea literaturii se întâmplă chiar în anii de liceu, publicând prima sa poezie “Eu”, în 1933, în revista Răboj, bucurându-se rapid de o traducere în limba germană în revista Klingsor, iar primul său volum de poezii “Poemele poetului tânăr”, a primit “Premiul scriitorilor tineri” al Fundațiilor Regale, toate acestea la vârsta de 17 ani. În perioada facultății, activitatea sa literară a fost în plină dezvoltare, publicând nenumărate volume de poezii și lucrând în același timp cu mai multe redacții, precum revista “Universul literar” unde a fost redactor al rubricii “Cântece noi” și revista “Gândirea”, fiind secretar de redacție. Poetul a plecat din România împreună cu soția sa, în anul 1946, și s-a stabilit pentru scurt timp în Elveția, unde și-a continuat cariera literară, iar în anul 1949 a pornit într-o călătorie în America Latină, vizitând țări precum Argentina, Peru, Venezuela, Honduras, Mexic și a devenit rapid un celebru cunoscător al literaturii latino-americane. În 1962 și-a început cariera didactică, devenind profesor de literatură hispano-americană la Universitatea din Washington, însă doi ani mai târziu s-a stabilit definitiv în Hawaii, continuându-și cariera didactică la Universitatea din Honolulu. Ștefan Baciu a publicat numeroase volume de poezii în mai multe limbi, inclusiv în spaniolă, portugheză și germană. Pe lângă poezie, a publicat și “Lavradio 98”, un volum de memorii despre experiențele trăite în Brazilia, ce a devenit rapid un best seller, dar și două antologii ce se concentrează pe poezia latino-americană.
Ștefan Baciu a publicat prima dată volumul de poezii “Poemele poetului singur” în anul 1980 la editura Mele. În 1993 apare la editura Eminescu, iar în 2002 este publicată de editura Criterion Publishing.
“Poemele poetului singur” este un volum ce cuprinde 320 de poezii, toate inspirate din realitățile românești și din experiențele personale ale autorului. Poetul vorbește despre trecerea timpului și despre efemeritatea vieții, toate poeziile fiind de o sensibilitate profundă, pline de metafore și imagini puternice ce creează o atmosferă melancolică. Este unul dintre cele mai importante volume ale autorului, iar poeziile sale, autentice și pline de profunzime, reușesc să rezoneze cu cititorii săi.