Stefan Zweig - Maria Antoaneta

Stefan Zweig s-a născut pe 28 noiembrie 1881 la Viena, într-o familie foarte bogată. Tatăl său avea o fabrică de textile iar mama sa provenea dintr-o familie de bancheri, așa că putem spune că nu i-a lipsit nimic. A studiat filosofia la Universitatea din Viena, acolo unde a obținut și diploma de doctorat cu o lucrare despre Hippolyte Taine. Începe să scrie pe la treizeci de ani iar între 1920 și 1930 va fi considerat cel mai bun scriitor de limbă germană, asta până când partidul nazist să îi descopere operele. A fost obligat să părăsească țară și așa ajunge în New York și mai apoi în Brazilia. Am putea crede că a ajuns la mai bine insa el era constant îngrijorat de situația politică a Europei și începe să scrie lucrări nu prea vesele cum ar fi Jucătorul de șah. A fost inspirat de Freud și Goethe și a reușit să dea naștere la opere ce nu au fost întrecute de nimeni până astăzi. Criticii întotdeauna au fost împărțiți în două tabere dar până la urmă acest lucru se întâmplă la fiecare autor.

Chiar și moartea sa a fost una artistică. A scris un bilet de adio prin care își belea patria și sufletul apoi a luat un pumn de somnifere ce i-au pus capăt în seara de 22 spre 23 februarie 1942.

Cartea "Maria Antoaneta" a apărut la editura Verlag în 1932. În limba română apare la editura Z în 1992 și la editura Polirom în 2020. În 1938 apare și filmul unanim făcut chiar după cartea lui Zweig, în rolul principal fiind Norma Shearer.

Spre deosebire de jurnalul ei în care se observă distanțarea dintre scriitor și cititor, aici autorul a reușit să ne unească cu Maria Antoaneta și să o vedem exact așa cum e ea. Înainte de revoluție era o fire sensibilă și frivolă, uneori chiar neascultătoare și deloc sigură pe sine. Regele nu o putea educa pentru că la fel era și el însă de-a lungul timpului au reușit amândoi să se dezvolte. Începuse să o considere o femeie obișnuită, fără nimic special și nici o licărire in ochi, și iată că așa Maria Antoaneta a început să fie independentă. Spre sfârșitul vieții i-a regretat moartea soțului însă pe moment a fost fericită că poate trăi în sfârșit după propriile reguli. Nu este o carte lungă și cu siguranță vă va captiva încă de la prima pagină căci viața ei întotdeauna a fost un carusel de emoții.