Sven Hassel, remarcabilul romancier care a scris unele din cele mai controversate romane despre război, s-a născut în anul 1917 în Danemarca. Numele său real era Borge Willy Redsted Pedersen, însă a primit numele Hassel de la mama sa care era din Germania. Autorul a intrat în armata germană ca și voluntar înainte de începerea războiului, fiind ofițer de cabină. Abia după ce a obținut cetățenia germană a putut ajunge militar în armată, făcând parte din divizia II Panzer.
De-a lungul timpului a activat pe aproape toate fronturile de război, mai puțin pe cel din Africa de Nord. A fost rănit în luptă de nu mai puțin de șapte ori, dar eroismul său a fost recompensat primind Crucea de Fier și ajungând locotenent. Un moment critic a fost acela în care a devenit prizonierul rușilor la Berlin, fiind mutat în mai multe tabere.
După război a fost încurajat de soția sa să înceapă să scrie. Începând cu anul 1953, a scris paisprezece romane la persoana întâi, acestea traducându-se în 25 de limbi și publicate în mai mult de 50 de țări. Cărțile sale sunt bazate pe cruntele experiențe pe care le-a avut în război, descriind ororile prin care treceau soldații și lupta lor pentru supraviețuire. A sperat tot timpul ca romanele sale să-i trezească la realitate pe tineri și să-i determine să-și dedice viața nu pentru a-i distruge pe alții ci pentru a salva cât mai multe vieți.
În 1957 se îmbolnăvește de febră caucaziană, iar în septembrie 2012 moare la Barcelona.
Romanul “Moarte și viscol“ (titlu original: Jeg saa dem do) a fost publicat pentru prima dată pe 10 aprilie 1973. Hassel conturează în stilul realist memoriile din timpul celui de-al doilea război mondial, acțiunea plasându-se chiar la porțile Moscovei. Iarna rusească este necruțătoare față de soldați, aceștia fiind nevoiți să-și pună ziare sub uniformă pentru a se încălzi. Până și armele le sunt afectate, uleiul înghețând imediat în acestea.
Măcelul este prezent în continuare, imaginile conturate fiind dure. Germania suferă pierderi imense, de peste un milion de soldați, la aproape 120 de km de Moscova. Operațiunea Taifun, aflată în plină desfășurare și planul de a se cuceri orașul eșuează lamentabil. Imaginile sunt cu atât mai realiste cu cât apar pasaje cu soldații însângerați și cu inimile frânte. Istoria se dovedește a fi crudă, punându-i la pământ pe cei slabi. Ordinele lui Hitler ca Rusia să fie cucerită în mare glorie trebuiau executate numaidecât.
Infanteriștii erau aruncați într-un infern din care puțini scăpau , de către un grup de politicieni iresponsabili. Nu-i păsa nimănui de cei care se târau pe jos, care cădeau sau care cereau disperați ajutor.
Datorită acestor secvențe descrise într-o manieră remarcabilă, care parcă te transpun în acele vremuri, Hassel reușește să-și atragă cititorii și să-i mențină curioși pe tot parcursul cărții. Decorul plin de moarte și disperare creează un tablou realist și viu, descriind excepțional universul din epoca nazistă.
Romanul a fost primit cu entuziasm de către cititori, mai ales de către tinerii care făceau parte din forța armată. Au apărut o serie de critici din partea istoricilor care au avut obiecții în ceea ce privește datele istorice, însă autorul spunea că era mai preocupat de descrierea războiului decât de acele informații.
Opera poate fi descoperită în anticariatul nostru în mai multe ediții, printre care: Nemira (1993), Nemira (2014), Nemira (2020), Adevărul Holding (2008).