Sylvia Plath - Clopotul de sticla

Sylvia Plath nu a dus o viață ușoară și tocmai de aceea operele sale sunt mai triste față de ceea ce am citit până acum. Ceea ce veți citi mai jos va fi de fapt un episod din autobiografia sa însă finalul în realitate a fost altul. După ce a fost internată și a făcut tot felul de terapii ce s-au dovedit a fi un eșec, Plath s-a sinucis cu ajutorul somniferelor pe 11 februarie 1963, la doar 30 de ani însă a lăsat în urmă lucrări precum "Ariel și alte poeme" sau "Costumul nici-nu-contează și alte povești".

Romanul "Clopotul de sticlă" a fost publicat pentru prima dată la editura Heinneman în 1963. În limba română apare la editura Polirom în 2003, 2012 și 2018.

În 2010 a fost adăugat de BBC News pe lista celor mai inspirate 100 de romane așa că ne așteptăm la ceva interesant. De asemenea The New York Times a descris-o ca având descrieri detaliate și foarte la locul lor.

Esther Greenwood are 19 ani și a primit șansa de a fi stagiară pe timpul verii la revista Ladies' Day din New York City. Ar fi trebuit să fie încântată de asta însă nu simte nici o emoție ceea ce o face să devină anxioasă. Se împrietenește cu Doreen și Betsy și încep să petreacă tot timpul împreună. De-a lungul zilelor au loc tot felul de evenimente pseudo comice cum ar fi intoxicarea în masă a personalului său închipuirea fostului său iubit, Buddy, care credea că sunt logodiți. Totuși are loc și un episod mai puțin plăcut. După o petrecere a mers acasă cu un bărbat iar acesta a abuzat-o și i-a spart nasul. După acest incident și-a aruncat toate hainele noi și a decis că e timpul să se întoarcă acasă. Decide să înceapă să scrie un roman după ce află că lecțiile pe care voia să le ia  au luat sfârșit, însă își dă seama că nu are destulă experiență de viață. Toată viața sa a studiat și nu a făcut alte activități iar acum că nu mai făcea asta, îi era tare greu să înceapă un nou capitol. Mama sa o sfătuiește să meargă la psihiatrul Dr. Gordon însă fata nu avea încredere în el fiindcă era atrăgător. Acesta îi prescrie terapia electroconvulsivă dar se pare că nu își va face efectul. Esther decide să se sinucidă iar după multe încercări eșuate, ia un pumn de pastile în pivniță. Ajunge la spitalul de psihiatrie unde începe psihoterapia cu dr. Nolan, o femeie blândă de care îi plăcea fetei. În timp ce se afla acolo începe să își descrie depresia ca pe un clopot de sticlă în care se chinuie să respire. O reîntâlnește pe Joan însă aceasta este atrasă sexual de Esther și pentru că ea o refuză, se sinucide. De abia acum începe eroina noastră să înțeleagă ce este viața și să facă față oricărei terapii.

Romanul a fost adaptat în filmul unanim din 1979 în regia lui Larry Peerce și în 2016 de Kirsten Dunst.