Romanul Doi ochi albastri scris de Thomas Hardy, a fost publicat integral pentru prima dată în anul 1873, la Editura Tinsley Brothers. Inițial apăruse în foileton între anii 1872 și 1873. A fost al treilea roman publicat al lui Hardy, dar primul pe care l-a și semnat, primele două apărând anonime.
Cartea descrie triunghiul amoros în care este prinsă o tânără femeie, Elfride Swancourt și cei doi pețitori ai săi proveniți din medii foarte diferite. Stephen Smith provine dintr-un mediu social inferior, dar este foarte ambițios și o adoră pe Elfride, mai ales că au împărțit același mediu rural în copilărie. Henry Knight este bărbatul matur, respectabil, cu avere și reprezintă societatea Londoneză a acelor vremuri. Deși cei doi pețitori sunt prieteni, Knight nu știe ca Smith este îndrăgostit de Elfride.
Elfride se vede prinsă într-o luptă dată de inima sa, mintea sa și așteptările celor din jurukl său - părinții și societatea. Când tatăl lui Elfride află că oaspetele și candidatul la mâna fiicei sale, Stephen Smith, este fiul unui pietrar, imediat ii ordonă acestuia să plece din casă. Knight, care este o rudă a mamei vitrege a lui Elfride, fiind mai târziu pe punctul de a se mărita cu fata, o respinge când află că aceasta mai fusese cerută o dată în căsătorie.
Elfride, de disperare, se căsătorește cu un al treilea bărbat, Lordul Luxellian. În concluzie, primii doi pețitori călătoresc împreună spre Elfride, amândoi cu intenția de a o cere în căsătorie, dar niciunul nu bănuiește că fata este deja măritată.
Aceste capitole au fost scrise într-o vreme când mania restaurărilor bisericești, făcute la întâmplare, se răspândise până la cele mai îndepărtate colțuri ale vestului Angliei, unde înfățișarea sălbatică și tragică a coastei era de mult în desăvârșită armonie cu aspra artă gotică a clădirilor ecleziastice.