Scriitor și jurnalist, adept al naturalismului, Thomas Hardy este cunoscut pretutindeni pentru romane precum „Departe de lumea dezlănțuită” sau „Tess d'Uberville”. Hardy avea să studieze arhitectura, iar înclinația sa spre literatură se va manifesta mai târziu. Acest maestru al descrierilor, acest poet al sufletelor își va găsi târziu vocația, dar va da lovitura cu operele sale.
Născut în Anglia victoriană, Hardy portretizează interesant lumea și oamenii din jurul său. Astfel, imediat după terminarea studiilor, Hardy își dedică timpul manuscriselor sale, care vor vedea lumina tiparului mult mai târziu. Axat pe detalii minuțioase, preocupat într-o mică măsură de politică, construiește personaje interesante și originale. Locul în care se desfășoară intriga este unul imaginar, comitatul Wessex. Aici, Hardy închipuie fel și fel de personaje, angrenate în diferite povești și purtând drame diverse.
O bună bucată de vreme, marcat de moartea subită a femeii vieții sale, Hardy încearcă să scrie poezii și proză scurtă. Dramatismul și tragicul se îmbină armonios, dar adevărul succes îl va cunoaște prin intermediul romanelor. Latura religioasă este atent exploatată la Hardy, el pendulând între spiritism și agnosticism. Dar Hardy nu se teme să își mărturisească apartenența , ba chiar să judece ce nu îi este pe plac. Într-o epocă în care curajul și libertatea de exprimare erau teme tabu, Hardy își asumă părerile și nu se teme să le afișeze.
În 1894 apare volumul „Micile ironii ale vieții”, care cuprinde câteva povești aparte, de o duritate cutremurătoare. Hardy își supune eroii la o serie de încercări greu de înțeles. Egoismul eroilor, ostilitatea peisajului sau chinurile destinului sunt câteva elemente întâlnite în manuscrisul atât de celebru al lui Hardy. Atmosfera apăsătoare, catharsis-ul creator ori neajunsurile eroilor ne vor intriga și apăsa pe parcursul întregii lecturi. Cartea este primită cu scepticism pe piața internațională, dar, ușor, încasează sume record. Perioada victoriană, dogmatică și riguroasă, este portretizată cu o precizie aproape chirurgicală.
La Hardy nimic nu e sigur, sfârșitul nu poate fi anticipat, iar personajele își schimbă ideile și convingerile de la o pagină la alta. În istoria literaturii engleze nimeni nu a reușit să impresioneze atât de puternic cu o operă simplă, la prima vedere. Tragismul și comedia nu fac casă bună în cărțile lui Hardy, iar religia și politica sunt teme pe care autorul reușește să le trateze separat. În plus, Hardy are un stil inegalabil de a transmite cititorului starea personajelor sale. Astfel, lectura ne absoarbe întru totul, ne identificăm cu eroii și le trăim poveștile.
Istoria este reală, dar mult romanțată. Târziu, în anii bătrâneții, Hardy avea să fie catalogat drept maestru al portretelor și susținător al realismului. În rafturile anticariatului nostru sunt disponibile mai multe ediții ale romanului, dintre care amintim: Divers Press (1992), Allfa (1999), Univers (1984).