Probabil una dintre cele mai cunoscute lucrări semnate de Thomas Morus, studiată intens în universitățile din întreaga lume și utilizată drept sursă de inspirație pentru filosofii aflați la început de carieră.
Personalitate emblematică a umanismului în Europa, erudit și cunoscător al mai multor culturi străine, Morus ocupă mai multe funcții publice, printre care aceea de Lord Cancelar al Angliei. Refuzul său de a-l recunoaște pe Henric al VIII-lea drept conducător al Bisericii Angliei, avea să îi aducă finele carierei sale politice și, totodată, condamnarea la moarte. În timpul vieții sale, avea să se implice activ în treburile de politică internă și externă, să țină discursuri în fața nobilimii, să lucreze strâns cu celelalte capete încoronate și să dedice suficient timp scrisului. Îl pasionează istoria, după care se îndreaptă către redactarea unor texte cu tentă politică. Scrie multe tratate sociale, dezvoltă legi și gândește importante lucrări alături de înalții nobilimii britanice.
Totuși, lucrarea care îi aduce faima mondială este „Utopia”, o scriere gândită după modelul Republicii lui Platon și care ajunge în atenția gânditorilor de pretutindeni. Un sistem politic ideal, o cetate în care nu libertatea, ci înțelegerea este cea mai importantă trăsătură, o scriere plină de trimiteri către Antichitate, o reinterpretare a cetății vechilor greci. Cetatea imaginată de Morus este una „perfecta”, care îmbină armonios libertatea și controlul, despotismul și democrația. Aceasta așezare ideală se află pe o insulă exotică, iar naratorul povestește entuziasmat despre viața tihnită de după zidurile cetății sale. Se spune, în istoria colectivă, că Morus avea să fie cel care va da startul lucrărilor de acest tip și cel care va oferi omenirii sensul cuvântului „utopie”. Astfel, trebuie să subliniem că manuscrisul a trezit suspiciuni și controverse arzătoare în epoca. La 1516, prea putini erau aceia care aveau curajul să își dea cu părerea despre calitatea politicii, despre orânduirea societății și aproape inexistenți aceia care îndrăzneau să propună o nouă formulă pentru reorganizarea statului.
În accepțiunea lui Morus însă, societatea perfectă este aproape scăldată în totalitarism, iar disciplina este virtutea și singura cale prin care lucrurile pot funcționa. Proprietate privată nu există, drepturile individuale sunt cumva abolite de binele comunității în ansamblul său, iar cetatea ideala a lui Morus ar fi respinsă la nivel mondial astăzi. Trebuie subliniat că există o asemănare cu statul comunist imaginat de Karl Marx, însă la Morus ideile sunt, cumva, îndulcite de metafore atent gândite.
Cartea este scrisă într-o manieră deosebită, plină de metafore și constituie una dintre cele mai importante lucrări pe care le regăsim în literatura universală. Morus este contestat și adorat deopotrivă, iar scrierea sa atinge astăzi legenda. Cartea legendara a lui Morus poate fi găsită pe site-ul nostru în mai multe ediții, după cum urmează: Științifică (1958), Atena (2007).