Titus Popovici - Setea
Edițiile aflate acum în stocul anticariatului PrintreCarti.ro - Comandă online!
Alte titluri publicate de același autor:
Romanul “Setea” de Titus Popovici a apărut în anul 1958, la editura de Stat pentru Literatură și Artă, din București, fiind al doilea mare roman al autorului, cel care continuă epopeea din prima sa operă, “Străinul”. Popovici păstrează pentru acest al doilea roman al său, personajele și relațiile dintre acestea, relații care se concretizează într-o zonă rurală, oferind o percepție marcantă în ceea ce privește schimbările care se perindă în societate. “Setea” este un roman care își propune conștientizarea din partea individului sau din partea colectivității, având, pe de altă parte și un mesaj care se oglindește dintre un altul evident, acela al descătușării oamenilor din lanțurile socialiste.
Printre cele mai importante edituri care au publicat romanul, putem aminti de editura pentru Literatură, 1961, în format broșat, editura Tineretului, din colecția Biblioteca Școlarului, 1964, în două volume broșate, editura Eminescu, 1974, în format broșat sau editura Albatros, 1987, în format broșat.
Titus Viorel Popovici s-a născut la data de 16 mai 1930, în Oradea, Bihor. Un însemnat scriitor, scenarist, membru titular al Academiei Române sau politician în cadrul PCR, Popovici a fost cunoscut cu precădere pentru faptul că a lucrat la scenariul filmului “Moara cu noroc”, film realizat după nuvela cu același nume, scrisă de Ioan Slavici.
Urmează cursurile elementare în localitatea natală, pentru ca mai târziu să se înscrie la “Facultatea de Litere” din cadrul Universității din București, pe care o finalizează la începutul anilor ’50.
Prima operă, cu care și debutează în universul scriitoricesc, este “Mecanicul și alți oameni de azi”, 1951, o schiță cu care se face remarcat în literatură, pentru ca mai târziu să apară volumele “Povestiri” și “Străinul”, în același an, 1955.
Este considerat unul dintre marii scenariști români, colaborând de-a lungul timpului cu mari regizori ca Liviu Ciulei sau Sergiu Nicolaescu, palmaresul regizoral al acestuia însumând peste 30 de filme, din anii ’50 până după Revoluție.
Printre cele mai importante opere semnate de autor, putem aminti de “Cuba: teritoriu liber al Americii”, 1962, “Moartea lui Ipu”, 1970, “Puterea și adevărul”, 1973 sau “Cutia de ghete”, 1990.
Romanul “Setea” de Titus Popovici reprezintă al doilea mare roman scris de autor, având un punct comun în ceea ce privește romanul “Străinul”, din anul 1954, personajele fiind aceleași, însă narațiunea și toposul sunt închegate diferit, oferind o altă schematizare a acțiunilor. Dat fiind faptul că “Setea” se concretizează pe o perioadă de reformă agrară, într-o zonă rurală din Ardeal, oamenii au un alt stil de viață și sunt concentrați spre alte valențe ce țin de patrimoniul strămoșesc, în speță de lucrul pământului.
Romanul se plasează, ca și altele din acea epocă, pe acele valențe comuniste, autorul având misiunea de a crea un mediu propice, de conviețuire în roman, dat fiind faptul că țăranul se vede într-o perioadă de răscruce, când reforma agrară propune colectivizarea zonelor. Aceștia primesc pământuri pentru a fi muncite, rodul muncii acestora fiind însă acaparat de partid, iar autorul oferă o perspectivă voalată, deloc realistă a evenimentelor, datorită cenzurii pe care partidul o putea aplica romanului.
Pe de altă parte, autorul se plasează la limita cenzurii, acțiunea având multe pasaje plasate în subsolul politizat din acea perioadă, un război între ceea ce propune partidul și o altă ideologie, una sarcastică și ironică, în care autorul scoate în evidență aspecte așezate în umbră, printre alte lumini care par să scoată în evidență un context politic și social pregnant în acea perioadă.
Acțiunea plasată în satul Lunca din zona rurală a Aradului oferă o perioadă de tranziție, o perioadă în care țăranii, caracterizați într-o manieră remarcabilă de autor, trec prin mai multe schimbări. Principala este setea care pare să meargă spre reflexul socialist din acea perioadă, o sete de acaparare a unor caractere din clasa muncitoare, totul fiind doar un paravan de manipulare din care partidul are de câștigat.
Poate lucrul cel mai estetic desprins din acest roman este descrierea cu accente monografice pe care Titus Popovici o face în acest colț de lume, vorbind despre arhitectura remarcabilă din acea zonă, sau despre limbajul aparte care schimbă din temelii relația cu cititorul. Toate acestea reprezintă o transpunere în universul Transilvănean, la începutul unei perioade negre pentru Europa de Est.
Opera a fost ecranizată în anul 1960, fiind regizată de Mircea Drăgan și avându-i în rolurile principale pe actorii George Calboreanu, în rolul lui Gavrilă Ursu sau pe Ilarion Ciobanu, în rolul lui Mitru Mot.
sus
- Poţi plăti online prin intermediul procesatorului Netopia Payments
- Urmăreşte-ne pe facebook pentru a fi la curent cu promoţiile PrintreCarti.ro
Copyright © 2014-2024 PrintreCarti.ro