Tracy Chevalier - Doamna si licornul

Cele șase tapiserii create undeva în Evul Mediu târziu, care astăzi se odihnesc într-un muzeu renumit al Franței, sunt cunoscute în întreaga lume, dar prea puține sunt datele biografice despre creatorii lor. Reprezentând o pagină extraordinară din cultura Franței și o reală sursă de inspirație pentru tot soiul de artiști din întreaga lume, tapiseriile se vor situa într-un con de umbră bună bucată de vreme.

Legenda spune că acestea au apărut la comanda unui înstărit nobil francez, Jean le Viste, și au rămas moștenire fiicei sale, Claude. Totuși, cine le-a făurit și care este reala lor întrebuințare niciun istoric nu a izbutit să afle. În jurul poveștii au apărut noi și noi interpretări, s-au format noi legende, s-au spulberat altele vechi și au fost țesute intrigi de tot soiul. Regalități, burghezi de rang înalt ori oameni din popor le-au revendicat de-a lungul veacurilor, iar astăzi muzeul care le adăpostește este unul dintre cele mai vizitate și bine păzite lăcașuri din Europa.

Să ne întoarcem însă la Chevalier și la povestea sa remarcabilă. Știm deja că pasiunea acestuia pentru cultura îl va urmări întreaga viață și se va reflecta asupra lucrărilor sale. Astfel, trebuie să menționăm că nu este o noutate aceasta abordare a autorului și nici obsesia pentru arta medievală.

„Doamna și licornul” apare într-o perioadă în care Evul Mediu se stinsese demult și luase în uitare cele mai negre practici, abolise crunta Inchiziție, rugurile aprinse de la Rouen și, cumva, într-o oarecare măsură, eliberase ceea ce mai târziu se va numi Europa. Acest secol negru, cum adesea a fost denumit în paginile istoriei, nu a reprezentat însă numai sânge, tortură și disperare, ci și perioade de glorie in artă, pictură și literatură. Astfel, Chevalier vrea să ii prezinte cititorului o altă față a acestei lumi îngrozitoare pe care i-a destăinuit-o paginile de istorie universală.

Așadar, scriitorul aduce în prim plan personaje interesante, pleacă de la un adevăr istoric și îl modelează in așa chip încât ajungem la o istorisirea romanțată, care ne va determina sa îl îndrăgim pe Chevalier și să vrem să descoperim mai mult din potențialul acestuia.

Fiecare tapiserie va fi denumită în funcție de simțul pe care îl descrie, gustul, mirosul, pipăitul, auzul și văzul. Ultima tapiserie, care cumva încheie ciclul, este celebră pentru o frază țesută in ea, A mon seul desir. Fie că suntem sau nu familiarizați cu arta și cultura Evului mediu, fie că îl cunoaștem sau nu pe Chevalier și îi îndrăgim scriiturăa ori fie că am nimerit din întâmplare manuscrisul său, vor fi încântați de acesta și doritori să aflăm deznodământul. Lucrarea se epuizează rapid în bibliotecile din lume, iar pe site-ul nostru poate fi găsită în mai multe exemplare, după cum urmează: Polirom (2017), Polirom (2005).