U. Ceng En - Calatorie spre soare apune

U. Ceng En a fost un romancier, poet și politician chinez, ce a trăit în timpul dinastiei Ming. Considerat de mulți scriitori ca fiind autorul cărții "Călătorie spre soare apune", roman publicat în anul 1592. Se crede că U. a publicat lucrarea sub anonimat, cum se întâmpla destul de des în acea vreme, deoarece ficțiunea era considerată a fi literatură vulgară. Timp de peste trei secole, cea mai mare parte a Chinei nu a știut cine este autorul acestei cărți, deși oamenii din orașul său natal i-au atribuit romanul timpuriu.

Cartea "Călătorie spre soare apune" este bazată pe legendele unui călugăr chinez, pe nume Zuan Zang, care, în secolul al VII-lea, a călătorit până în India, unde a studiat budismul timp de treisprezece ani. Întors în țara natală, acesta și-a dedicat viața traducerii și transmiterii celor învățate. Istoria Chinei abundă de povești și basme populare legate de realizările lui Xuan Zang, U. Ceng En inspirându-se din aceste relatări și povești, cu rădăcini adânci în credințele, miturile și sistemul de valori chinezești, atunci când și-a scris lucrarea. Opera sa a fost scrisă în chineză "vernaculară", adică limba folosită de oamenii de rând, și nu în jargonul și terminologia specializate pe care le foloseau specialiștii în litere, "Călătorie spre soare apune" fiind considerat unul dintre cele mai populare romane chinezești ale tuturor timpurilor, conținând mult umor, satiră, conflicte emoționale și fizice, precum și alegorii care le sunt bine cunoscute cititorilor chinezi. Acțiunea romanului se înfiripă în jurul călătoriei realizate de călugărul Suen Dzand între anii 629-646 e.n, în India, cu scopul de a studia budismul la izvor, și a aduce conaționalilor săi textul autentic al scripturilor budiste. Boddhisattva Guanyin aranjează ca discipolul său să fie însoțit în această călătorie de trei ucenici care să-l protejeze Sun Wukong (regele maimuță), Zhu Bajie (monstrul porc), Sha Wujing (demonul acvatic) și calul numit Dragon Alb. Principalii eroi ai cărții, în ordinea predilecțiilor cititorului chinez sunt: Maimuța, Prea-cuviosul Râtanu-Opt-Porunci, Părintele Nisip și călugarul Suen Dazng, numit în roman și Tripitaka - "trei coșuri" în sanscrită.

Regele Maimuță, personajul principal al cărții, s-a născut din stânca vrăjită a Muntelui Florilor și Fructelor, fiind curajoasă și vicleană, celelalte maimuțe venerând-o ca rege al lor. Dându-și seama că  într-o zi va muri, asemenea oricărei creaturi muritoare, chiar dacă le era superior semenilor săi, Regele Maimuță decide să învingă moartea, călătorind departe, în căutarea unui mod de a trăi veșnic. Un măiestru spiritual este de acord să-l învețe numeroase arte magice, inclusiv călătoria pe nori, și șaptezeci și două de feluri de a-și schimba înfățișarea, acesta putând să-și schimbe blana în diferite obiecte sau vietăți, chiar și în copii ale lui însuși. Însă toate aceste lucruri l-au făcut pe Regele Maimuță să devină arogant, cufundându-se în ocean și forțându-l pe regele Dragon să-i cedeze o armă redutabilă - un toiag de luptă care era poleit cu aur. Această armă își putea schimba mărimea, se putea multiplica și folosi în luptă în funcție de dorințele celui care o deținea. Astfel înarmat, Regele Maimuță s-a prezentat în fața conducătorilor Iadului, cerându-le să îi șteargă numele din Cartea Vieții și a Morții, în felul acesta devenind cu adevărat nemuritor.

Cartea "Călătorie spre soare apune" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru în trei ediții, și anume: Minerva (1971), Editura pentru Literatura Universala (1967) și Curtea Veche (2017).