Vasile Alecsandri a avut multe vise până să devină scriitor. A ales medicina, ingineria și chiar sistemul juridic însă datorită cercului de scriitori în care își petrecea zilele ajunge să scrie. Prima lucrare apare în revista Dacia Literară în 1840, apoi timp de trei ani scrie în franceză până ce versurile încep să se așterne pe hârtie. Dragostea față de Elena Negri ce îl duce pe meleagurile Italiei îl fac să scrie cântece patriotice, și când Revoluția de la 1848 vine acesta se apropie de Cuza. Primește funcția de diplomat în Europa și călătorește iarăși fără de scăpare, însă o dată întors fondează alaturi de colegii săi Academia Română.
Colecția de piese de teateu "Chirițele" este scrisă și publicată între 1852 și 1874, iar titlurile sunt Chirița în Iași, Chirița în provincie, Chirița în voiagiu și Chirița în balon. Urmează ediția din 1978 a editurii Minerva, ediția din 2007 a editurii Ștefan, și printre altele a editurii Tana din 2017.
Personajul principal după cum bine ne spun titlurile este Coana Chirița, soția lui Grigore Bârzoi și mama Aristiței, Calipsiței și a lui Guliță. Ea mereu și-a dorit să pară o femeie educată și plimbată însă crescând la sat putea fi doar grosolană și fără bune maniere. Știa limba franceză la perfecție însă uneori mai dădea rateuri iar aventura ei începe în Iași când le scoate pe fetele ei la oraș pentru a le găsi soți. După ce ei îi pică cu tronc doi băieți ce păreau pâinea lui Dumnezeu, află că aceștia erau escroci. Când urmează să plece în provincie cu fiul ei, îl pune pe Brânzoi sā renunțe la mobila nouă pentru a-i lua haine nemțești, că doar nu era să pară o sărăntoacă. O cunoaște pe Luluța ce voia să îi fie noră dar polițistul Leonaș îi făcea și el ochi dulci, și nu numai fetei dar și Chiriței pentru a o intimida. Despre balon, ce să vă spun, a aflat și coana că se va înălța pe cer un anume Ciubăr Vodă și doar nu era să lipsească de la asemenea eveniment. Ajunsă acolo alături de toți oamenii din sat, află că balonul este condus de un ungur și uite așa toți au făcut un pas în spate în afară de ea care I s-a alăturat. Nu o interesa părerea lui Brânzoi, da voia să zboare peste mări și țări, să fie recunoscută pentru curaj și să arate lumii că și ea poate ajunge în înalta clasă socială. Își dă seama că ungurul o curtase ani la rândul dar era prea târziu să mai fugă undeva. El încearcă să o seducă însă cade în văzduh după ce este împins și datorită acestui eveniment ea ajunge o vedetă.
Piesa de teatru a fost pusă în scenă de nenumărate ori, una dintre ele fiind la București în regia lui Horia Popescu, alta în 2017 de Ion Sapdaru la Iași. De asemenea s-au realizat și filme, Chirița în Iași în 1988 în regia lui Mircea Drăgan sau Cucoana Chirița din 1987 a aceluiași regizor. Dacă nu vreți să citiți cartea, măcar mergeți la un spectacol pentru că tare amuzantă mai este această doamnă ce se crede baroneasă.