Vasile Andru - Terapia destinului

Primii pași în lumea literară i-a făcut ca redactor șef pentru diverse reviste ale anilor '70, apoi, după o perioadă de un secol de documentare și informare a început să scrie cărți ce ne introduc în lumea spirituală. Vorbim despre Vasile Andru care s-a născut pe 22 mai 1942 la Rădăuți într-o familie de agricultori. Nu a vrut să le urmeze meseria așa că a optat pentru Facultatea de Litere din Iași  în urma căreia a devenit profesor de liceu și asistent al Institutului Pedagogic din Suceava. A călătorit prin Europa o vreme, apoi a mers în India unde considera că este adevărata cultură spirituală. De aici a cules informații prețioase pe care le-a proiectat mai târziu în titluri precum ”Viața și semn”, ”Isihasmul sau meșteșugul liniștirii" sau ”Viață și veac”.

Cartea "Terapia destinului" a fost publicată pentru prima oară de către editura Herald în 1997, ediție ce o poți găsi pe site-ul nostru alături de reeditările apărute în 2007, 2017 și 2011.

Dacă dorești să îți începi drumul spiritual, sau să îți aprofundezi ideile în acest domeniu, ai găsit cartea perfectă. Avem parte de 3 capitole: Inițierea, Asceza și Realizarea, care din punctul de vedere al autorului sunt și etapele prin care trebuie să treci dacă lucrezi cu sinele. Acestea ne vor familiariza cu partea nevăzută a vieții și ne vor destăinui așa zisele secrete ale fericirii. Avem atâta libertate de fapt, dar nu știm să ne folosim de ea. Cu ajutorul minții și al conștiinței putem ajunge pe niște tărâmuri care ne vor face să vrem sa aflăm din ce în ce mai mult despre spiritul nostru. Există foarte mulți factori ce ne pot influența destinul cum ar fi familia sau viețile anterioare, iar pentru a ne putea elibera de acestea este nevoie de decondiționarea și purificarea minții. Poate ați observat că toți oameni au măști pe care le afișează în public sau pentru un anumit public. Ceea ce vedem de fapt este o fantezie proprie a acelei persoane, nimeni nu poate avea măști pentru orice situație, dar mintea noastră poate interpreta cum vrea un comportament necunoscut. Este trist pentru că suntem atât de fragili încât dacă am ști adevărul și am avea toate resursele ce ne garantează libertatea, nu am ști ce să facem cu ele. Nu trebuie să renunțăm niciodată la a încerca, a ne purifica sau chiar a medita. Un capitol interesant al cărții studiază cum toate aceste lucruri au evoluat din antichitate până acum, de la sacrificiu la rugăciune, de la mister la realitate și de la necunoaștere la prea multa informație.

Omul are tendința să fie excesiv, să aibă vicii, dar ce ne facem când vrem sa scăpăm de ele? Nu trebuie sa le oprim imediat pentru că e că și cum ne-am stinge toate dorințele dintr-o dată. Corpul se purifică prin rugăciune sau meditație și astfel, ușor-ușor, și pe cale naturală, nu vom mai avea tentații.

Îndemnul general care este de fapt baza acestei cărți este să nu îl părăsim niciodată pe Dumnezeu.