Vasile Parvan - Getica

Lucrarea istorică “Getica – O protoistorie a Daciei”, de Vasile Pârvan, a apărut în anul 1926, la editura Cultura Națională, din București, fiind o lucrare de referință pentru conturarea unei istorii din cele mai vechi timpuri, odată cu primele așezări ce leagă totul de viitoarea locație ce poartă  numele de România, Dacia, fiind elementul de referință al poporului român, o rădăcină amplă, din care se desprind elemente profunde, acesta reușind să pună în evidență în cele peste 900 de pagini, mai multe detalii grafice legate de traco-geți, fiind, printre altele și un foarte iscusit epigrafist, planșele și hărțile reprezentând detalii despre vechile așezări și despre îndeletnicitile traco-geților, fiind elemente de referință în implementarea unui document de o importanță deosebită.

Printre alte edituri care publică lucrare, putem aminti de editura Meridiane, 1982, în format cartonat și broșat sau editura Universitas, 1992, în format cartonat.

Vasile Pârvan s-a născut la data de 28 septembrie 1882, în comuna Huruiești, din județul Bacău, fiind un însemnat istoric, epigrafist, arheolog și eseist român, membru titular al Academiei Române, distincție oferită în anul 1913.

Vasile, crește în interiorul unei familii modeste, fiind fiul învățătorului Andrei Pârvan și a Aristiței Chiriac, începând cursurile primare în localitatea Berești, pentru ca mai târziu, acesta să urmeze cursurile liceale în cadrul Colegiului Național „Gheorge Roșca Codreanu”, din Bârlad.

De la început de secol XX, acesta începe cursurile universitare în cadrul “Universității din București”, studiind filosofia și literatura, printre profesorii de la care acesta învață tainele istoriei, putem aminti de marele Nicolae Iorga.

Din anul 1904, obține o bursă de studii și merge pentru a studia în Germania, urmând cursurile unor universități din Jena, Brenau sau Berlin, la Brenau, acesta obținând titlul de doctor, fiind numit de către germani, „micul Mommsen”, după ce Theodor Mommsen, primise premiul Nobel în 1902 pentru o lucrare despre istoria Romei Antice.

Din anul 1900, acesta începe să scrie pentru diverse reviste literare importante, iar din anul 1905, acesta publică prima sa operă de seamă, “Relațiile lui Ștefan cel Mare cu Ungaria”, fiind prima operă de seamă publicată de autor.

Printre cele mai de seamă opere semnate de autor, putem aminti de “M. Aurelius Verus Caesar și L. Aurelius Commodus”, 1909, “Cetatea Tropaeum”, 1912, “Idei și forme istorice”, 1920 sau “Începuturile vieții romane la gurile Dunării”, 1923.

Lucrarea istorică “Getica – O protoistorie a Daciei”, de Vasile Pârvan reprezintă o adevărată nestemată a istoriei prezentată ca una din protoistorie, autorul oferind un incipit în ceea ce privește conturarea unor valențe incipiente în conturarea unui lexic, ori a unei origini în ceea ce privește îndeletnicirile strămoșilor daci, sau schimbările care se preced în jurul acestui stat dac.

Acest amplu document este realizat de autor de-a lungul a peste zece ani, culminând cu opera sa de referință despre protoistoria Daciei, reușind pentru prima dată înfiriparea în istorie a civilizației traco-getă, precum și detalii legate de parcursul acestora pe teritoriul carpato-danubiano-pontic.

Autorul oferă operei acest nume după ce se documentează din alte monografii mai vechi ce discută despre oamenii și despre așezarea unde trăiau traco-geții, astfel că monografia lui Criton și cea oferită de medicul lui Traian, devin elemente care îl fac pe Pârvan să ia decizia folosirii numelui de Getica în developarea amplului său proiect.

Chiar dacă s-au mai realizat lucrări ample despre daci, A.D. Xenopol, fiind unul dintre realizatorii unei astfel de ample documentații, Pârvan, cu ajutorul abilităților epigrafice sau arheologice, ajunge să descopere detalii importante și cu un impact marcant în ceea ce privește trecutul acestora, scrierile, dar și informațiile esențiale legate de abilitățile acestora , precum și cunoștiințele legate de conducerea unui stat, de astronomie, realizarea podoabelor de aur sau religie, fiind elemente de referință în conturarea operei.

Nenumăratele hărți și planșe ce reprezintă detalii cercetate despre traco-geți îi oferă un important cuvânt în ceea ce privește veridicitatea celor afirmate în aceste pagini, Pârvan fiind unul dintre cei mai pregătiți autori în ceea ce privește dezgroparea istoriei și analizarea ei cu minuțiozitate.