Vasile Predescu, unul din cei mai iluștri psihiatri din România, s-a născut în Argeș, la data de 1 ianuarie 1926. A început studiile medicale în cadrul Facultății de Pediatrie de la Timișoara, dar pasiunea sa l-a făcut să aspire către mai mult. Avea să continue cu unele din cele mai bune universități din Leningrad și Moscova, pentru ca în 1960 să obțină doctoratul în psihologie.
Cariera sa a fost una de un real succes, activând atât ca profesor pentru catedra de psihiatrie cât și ca medic specialist psihiatru. Datorită încercărilor sale de a transpune standardele ridicate ale psihiatriei mondiale în medicina tradițională românească, Predescu poate fi considerat un adevărat reîntemeietor al școlii de psihiatrie.
Deși formarea sa a avut loc în cadrul psihiatriei sovietice, profesorul a dovedit o formidabilă deschidere către noile metode și concepții moderne. Cariera sa de 45 de ani în psihiatrie l-a profilat într-un adevărat creator autentic. Cursurile sale erau extrem de bine puse la punct, clar sistematizate, cu noțiuni bine argumentate. Printre cele mai importante lucrări ale sale amintim: “Lecții de psihiatrie“, “Psihiatrie“, “Urgențe în psihiatrie“.
Aporturile aduse în asistența psihiatrică de urgență și în reorganizarea serviciului de psihiatrie au fost vitale. În urma colaborării cu elevii săi, a reușit să deschidă noi orizonturi în cercetarea științifică, promovarea sănătății mintale, abordarea eticii în psihiatrie și multe alte teme.
În anul 1969, datorită activității și ideilor extraordinare, a fost numit membru în cadrul Academiei Române de științe medicale. Vasile Predescu a decedat la data de 12 martie 2002.
Lucrarea “Psihiatrie“, unicul tratat de psihiatrie din România, a fost publicată în două volume. Ambele volume au apărut în cadrul editurii Medicală, primul fiind publicat în 1989, iar cel de-al doilea în 1998. Tratatul reprezintă o amplă lucrare de psihiatrie ce a reprezentat fundamentul acestei ramuri medicale. Datorită multitudinii de informații excelent explicate și ordonate, după această lucrare au putut studia mare parte din generațiile de psihiatri ce au venit în urma profesorului Predescu.
Lucrarea conține o muncă titanică, extrem de bine organizată, cu noțiuni bine argumentate. Predescu ne introduce în istoria psihiatriei, ne explică cum s-a dezvoltat în țara noastră, ajungând în cele din urmă la știința modernă de astăzi. Explicațiile în ceea ce privește semiologia, diferitele sindroame și principiile terapeutice în psihiatrie oferă o viziune amplă. Într-unul din capitole avem ocazia de a înțelege felul în care bolnavul psihic poate fi investigat, dar și o serie de aspecte neurologice întâlnite în afecțiunile psihice.
Clasificarea bolilor psihice și a evoluției acestora este realizată sistematic, pe înțelesul tuturor. Aici suntem puși în fața faptului împlinit: bolnavul psihic are o nevoie extraordinară de atenție și monitorizare. Aflăm că tulburările psihice sunt de mai multe tipuri: de origine infecțioasă, de origine toxică, cele legate de maternitate și bolile endocrine, cele rezultate în urma traumatismelor craniocerebrale, dar și de bolile neurologice. Apar noțiuni noi precum psihogenia și psihozele endogene.
În opinia criticilor, tratatul reprezintă un fantastic ecou în lumea medicilor și în special a psihiatrilor, oferind tot suportul necesar pentru dezvoltarea cunoștințelor. Străduința autorului de a aduce în fața cititorului tot ceea ce este mai bun în domeniul psihiatriei va influența multe generații de aici încolo.
Lucrarea poate fi regăsită în anticariatul nostru sub următoarele ediții: Medicală (1998), Medicală (1989).