Despre Victor Kernbach
Prozator, poet, cercetator al mitologiei romanesti si universale si al paleoastronauticii, Victor Kernbach (n. 14 octombrie 1923, Chisinau – d. 16 februarie 1995, Bucuresti) este autorul unor carti de referinta in literatura de specialitate, unui dictionar de mitologie generala si al unei carti despre mitologia romanilor.
Parintii sai au fost avocatul Eugen Kernbach si Tamara. Si-a petrecut copilaria si adolescenta la Chisinau, unde urmeaza Liceul B.P. Hasdeu. Dupa ocuparea Basarabiei de catre trupele sovietice se refugiaza impreuna cu familia in Romania, stabilindu-se la Bucuresti si incepe sa lucreze pentru a-si intretine familia. Se angajeaza prima data la ziarul Vremea, iar dupa aceea, la Evenimentul zilei, condus de Pamfil Seicaru.
Dn anul 1942 devine student la Facultatea de Litere si Filosofie din cadrul Universitatii Bucuresti. Insa dupa doi ani intrerupe cursurile pentru a pleca pe front. se intoarce in Bucuresti in anul 1946 si isi reia studiile, obtinand mai tarziu licenta in litere si filosofie. In paralel isi continua si activitatea de jurnalist.
In 1942 are loc debutul sau literar cu publicarea eseului literar intitulat Aspecte din literatura rusa. Fiind pasionat de regiunea Caucazului, in special Georgia, va publica in anii urmatori cateva lucrari referitoare la aceasta zona geografica. In 1956 traduce un poem epic de peste 7 000 de versuri, intitulata Viteazul in piele de tigru, lucrarea celui mai mare poet georgian, Sota Rustaveli. Dupa doi ani publica la o carte de reportaje despre Georgia, Tara dintre zapezi si portocali. In 1962 si 1963 va traduce alte doua lucrari ale unor scriitori georgieni, Nicolos Baratasvili si Konstantin Gamsahurdia (Mana marelui mester si, respectiv, o carte de versuri).
In 1957 publica volumul Rime de poezii, iar in 1966, Freamat galactic - o lucrare in care pune accentul pe conditia umana privita dintr-o perspectiva cosmica.
In 1961 publica lucrarea Luntrea sublima, o carte despre mitul Atlantidei. In 1964 si 1965 traduce, din nou, doua lucrari de H.G. Wells, Hrana zeilor si Oul de cristal. In 1966 si 1967 ii apar doua carti de nuvele fantastice, Umbra timpului, respectiv Povestiri ciudate. In 1968, publica romanul Vantul de miercuri la Editura pentru Literatura.
In 1971 publica Enigmele miturilor astrale, iar in 1978, Miturile esentiale. Dictionarul de mitologie generala este publicat in 1983. Anul urmator apare Biserica in involutie (titlul impus de cenzura comunista, titlul original fiind Biserica in sfera mitului). In anul 1987 apare lucrarea Vacantele secrete sau pseudobasme, iar in 1994, Universul mitic al romanilor.
In 1995, curand dupa ce publica lucrarea Universul mitic al romanilor, moare in urma unui infarct miocardic. La aceasta data, alte trei lucrari erau predate spre publicare: Mit. Mitogeneza. Mitosfera, Carte de proverbe si Pe umbra dedicatiilor.