Despre Viktor E. Frankl
Martor la o perioada de transformare a istoriei mondiale, psihiatrul si neurologul de origine austriaca este cunoscut mai ales pentru faptul ca a fost supravietuitor al Holocaustului, dar, in realitate, aceasta a reprezentat o perioada relativ scurta din lunga sa viata. Cand a intrat in lagarele de concentrare, la varsta de 37 de ani, isi petrecuse deja o mare parte din viata de adult ca psihiatru si neurolog, specializandu-se in tratamentul pacientilor cu tendinte suicidare. In vremea studentiei a reusit sa consilieze cu succes elevii de liceu pentru a elimina sinuciderea. Datorita acestor realizari i s-a cerut sa conduca departamentul de prevenire a sinuciderilor din cadrul Spitalului General din Viena. Dupa ce a tratat mii de persoane in cei patru ani cat a stat acolo, Frankl a acceptat un post de sef al departamentului de neurologie de la Spitalul Rothschild, una dintre putinele institutii care permiteau evreilor sa practice medicina la acea vreme.
In 1944, familia a fost dusa la Theresienstadt, unde tatal sau a murit din cauza foamei/a pneumonieiIn 1944, Frankl si membrii supravietuitori ai familiei sale au fost transportati la Auschwitz, unde mama si fratele sau au fost ucisi in camerele de gazare. Sotia sa a murit mai tarziu de tifos in Bergen-Belsen. Observand brutalitatea si degradarea din jurul sau, Frankl a emis teoria ca acei detinuti care aveau un sens in viata lor aveau mai multe sanse sa supravietuiasca; el insusi a incercat sa recreeze manuscrisul unei carti pe care o scrisese inainte de a fi capturat. Cat a fost inchis, alaturi de alti prizonieri a facut un efort pentru a aborda deznadejdea pe care o observau la alti detinuti si au incercat sa previna tentativele de sinucidere. Unindu-si fortele, au incercat sa ii ajute pe ceilalti detinuti incurajandu-i sa reflecteze la amintiri, scene si ganduri pozitive. In anul 1945 a fost eliberarat din lagar. Atunci a aflat de moartea tuturor membrilor familiei sale, cu exceptia surorii sale, care emigrase in Australia.
Pentru a-si dezvolta abordarea teoriei asupra sensului vietii in fata greutatilor, el a recurs la evocarea experientelor din lagare. Renumitul psihiatru austriac avea convingerea ca si in mijlocul unor conditii dezumanizante si atroce, viata inca mai avea un sens si ca suferinta avea un scop. De asemenea, credea ca, in timpul unor circumstante fizice extreme, o persoana poate evada prin intermediul eului sau spiritual ca mijloc de a supravietui unor conditii aparent insuportabile. Alta credinta a sa era ca eul spiritual nu putea fi afectat de fortele externe. Analiza existentiala a fost promovata ca a treia scoala de psihoterapie vieneza dupa cele infiintate de Sigmund Freud si Alfred Adler. Cartea sa autobiografica Ein Psychologe erlebt das Konzentrationslage (tradusa in limba engleza sub numele Man's Search for Meaning si in limba romana: Omul in cautarea sensului vietii) a detaliat perspectiva sa de a trai prin calvarul pe care l-a reprezentat lagarul de concentrare.
Intre anii 1848-1990 a fost in functia de profesor universitar de neurologie si psihiatrie la Universitatea din Viena. Incepand din anul 1946 pana in 1970 a condus departamentul de neurologie de la Spitalul Policlinic din Viena. De-a lungul carierei sale, Frankl a publicat numeroase carti, a primit zeci de diplome onorifice, a tinut conferinte in intreaga lume si a fost profesor invitat la universitati precum Harvard, Southern Methodist si Duquesne. Frankl a murit la 2 septembrie 1997, din cauza unei insuficiente cardiace (Viena). El este inmormantat in sectiunea evreiasca a Cimitirului Central din Viena.
Opera: Der unbewusste Gott 1949, The Unconscious God); Ein Psychologe erlebt das Konzentrationslager (1946, traducere in limba engleza: Man's Search for Meaning/in limba romana: Omul in cautarea sensului vietii); Arztliche Seelsorge (1955, traducere in limba romana: Doctorul si sufletul); Der Wille zum Sinn (1969, Vointa de sens); Das Leiden am sinnlosen Leben (1977); Psychotherapie für jedermann (treaducere in limba engleza: The Unheard Cry for Meaning/in limbra romana: Strigatul neauzit pentru sensul vietii); Die Sinnfrage in der Psychotherapie (1981, Psychotherapy and Existentialism); Viktor Frankls Logotherapie in der Praxis (The Theory and Practice of Counseling with Logotherapy); Viktor Frankl Recollections: An Autobiography (1995); On the Theory and Therapy of Mental Disorders (2004); Yes to Life: In Spite of Everything (2020).