Virgil Gheorghiu - Ora 25

Constantin Virgil Gheorghiu se naște pe 15 septembrie 1916 în comuna Războieni din Neamț într-o familie modestă dar iubitoare. Bunicul și tatăl său fuseseră preoți așa că toți se așteptau de la el să aibă aceeași meserie însă a decis să urmeze liceul militar. A văzut că nu e ușor așa că după bacalaureat s-a înscris la Facultatea de filosofie și litere din București și astfel ajunge atașat de presă al ambasadei române din Croația. De aici va începe și coșmarul său. După evenimentele de la 23 august 1944 a decis să plece împreună cu soția în Austria însă acolo a fost ținut într-un lagăr timp de 10 luni din cauza faptului că a fost diplomat într-o țară străină. Nu a durat mult până a fost considerat germanofil și a mai petrecut doi ani departe de soția sa pe care a reîntâlnit-o de abia în 1947 la Heidelberg. De aici va începe și cariera sa de autor iar prima carte ce îl va consacra va fi cea despre care vom vorbi mai jos. În limba română publică prea puține opere, majoritatea vor fi în limba franceză pentru că mai mult de jumătate de viață a trăit-o la Paris unde a și murit în 1992.

Romanul "Ora 25" a fost publicat pentru prima dată la editura Omegapress în 1991, ediție ce o poți găsi pe site-ul nostru alături de ediția Gramar din 2004 și MondoRo din 2019. Romanul fusese scris demult dar din cauza comunismului nu a putut fi publicat în țara noastră ci doar în Franța în 1949. Francezii au și ecranizat cartea în pelicula cinematografică cu același nume apărută în 1967 în regia lui Henri Verneuil.

Acțiunea începe în satul transilvănean, Fântâna, unde îl întâlnim pe Johann Moritz, un țăran sărac cu vise mărețe. Cel mai mare vis cred că era de a ajunge în America să muncească puțin timp pentru a avea banii necesari pentru o parcelă de pământ. Personajul este descris cu grijă și aflăm orice detaliu este nevoie pentru a ne forma o imagine cât mai fidelă personajului. Iubita sa Suzana era evreică și ăsta era al doilea său păcat pe lângă numele său ce dădea de gândit autorităților. Nu le-a luat prea mult să îl prindă însă și așa a ajuns să petreacă 13 ani în 106 lagăre răspândite de-a lungul Europei. În Ungaria ajunge pentru că este bătut, în Germania pentru că este ungur și duce clipe grele pentru că "și sângele simțea bătaia". După ce evadează din Germania alături de câțiva francezi, este prins de americani și închis pentru că era german. Drama trăită de el nu este ficțiune ci reușește să adune într-o singură carte trauma și tortura ce au trait-o sute de mii de oameni în timpul celui de Al Doilea Război Mondial. De unde vine totuși numele titlului? De la faptul că oricât de rău ar fi, mai poți trăi un pic chiar dacă crezi că le-ai văzut pe toate. Nimeni nu te lasă să mori atât de ușor și atât de repede, te vor batjocori, vor chema doctorul, apoi vor continua, și poate că asta este cel mai crunt pentru un om nevinovat.