Despre Virginia Woolf
Adeline Virginia Stephen, nascuta pe 25 ianuarie 1882 la Londra, a fost o scriitoare britanica ale carei carti au influentat puternic literatura moderna. Desi este cunoscuta pentru lucrari ca Doamna Dalloway, Spre far, Orlando, Noapte si zi, Valurile, Intre acte, a creat txte de pionierat in domenii ca teoria artistica, istorie literara sau politica puterii. De la ea au ramas si povestiri scurte de fictiune, cateva forme diferite de scrieri biografice, dar si o serie ampla de scrisori deosebite adresate familiei si prietenilor ei. S-a nascut intr-o familie victoriana remarcabila, tatal ei, Leslie Stephen, fiind o personalitate in domeniul literar al timpului sau si primul editor al Dictionarului Biografic Universal. Mama sa, Julia Jackson, era o femeie de o frumusete remarcabila si avea reputatia unui om cu o enorma putere de sacrificiu. Cei doi parinti erau la a doua casatorie amandoi, ramanand ambii vaduvi cu copii. Dupa casatoria din 1878 au facut impreuna inca patru copii, Virginia fiind penultima nascuta. Dupa o copilarie plina de evenimente, fiind o familie numeroasa, in care viitoarea scriitoare isi amuza rudele scotand o revista in care relata intr-un mod vesel si istet ce aventuri au mai avut loc in sanul familiei, la numai 49 de ani, in 1895, mama sa moare; sora sa vitrega moare la 28 de ani, in 1897, iar tatal in 1904. Virginia Woolf depaseste depresia, studiaza si este inconjurata de tineri ce vor deveni curand cunoscuti in lumea literara si artistica. In 1906 moare si fratele ei, Thoby, de care era foarte apropiata, din cauza febrei tifoide.
Colaboreaza cu texte anonime la diverse ziare ale vremii, preda cursuri de seara la Colegiul Morley, iar in curand Virginia Woolf scrie primul ei roman, Calatorie in larg, publicat in 1915. Se casatoreste cu Leonard Woolf in august 1912, scriind inca doua romane, unul cu tema anticolonialista si unul in care descrie perioada in care facea parte din grupul Bloomsbury, aparute in 1913 si 1914. Continua prin a deveni un scriitor pe teme politice si militand pentru pace si dreptate. Intre 1910 si 1915 starea sa mentala a fost destul de subreda, asta neimpiedicand-o, insa, sa scrie si sa publice. Suferea de o tulburare maniaco-depresiva, fiind bantuita de idei legate de faptul ca ar fi fost un dezastru ca femeie si ca scriitoare, ca sora ei ar fi urat-o sau ca sotul nu ar fi iubit-o. Cele mai multe personaje ale sale sunt bazate pe fiinte reale.