Romanul “Doamna Dalloway”, “Mrs. Dalloway”, în limba engleză, de Virginia Woolf, a apărut în anul 1925, la editura Hogarth Press, din Londra, fiind un roman care pune accent pe derularea evenimentelor care se expun continuu ca într-o avalanșă, prezentând o poveste cu note de iubire dramatică, în care personajele își arcuiesc simțurile atât de intens încât ajung să își cunoască într-o oarecare măsură gândurile.
În România, opera apare în anul 1968, la editura pentru Literatură Universală, din colecția Meridiane, fiind un roman foarte așteptat de cititorii acestui gen.
Printre alte edituri care au publicat romanul, putem aminti de editura Rao, din colecția Opere XX, 2003, în format broșat, editura Humanitas, din colecția Raftul Denisei, 2012, în format broșat, editura Adevărul Holding, din colecția 101 cărți de citit într-o viață, 2012, în format cartonat sau editura Polirom, 2013, în format broșat.
Printre cele mai importante opere semnate de Virginia Woolf, putem aminti de “Night and day”, “Noapte și zi”, 1919, “Jacob’s room”, “Camera lui Jacob”, 1922, “To the lighthouse”, “Spre far”, 1927 sau “The waves”, “Valurile”, 1931.
Romanul “Doamna Dalloway”, de Virginia Woolf a purtat inițial numele de “Hours”, “Orele”, fiind o poveste în care în decursul unei zile de vară din Londra, personajul principal, Clarissa Dalloway, testează mai multe senzații pe care le developează cumva, toate ascunzând drame prin care eroina a trecut.
Romanul este croit după un procedeu al narațiunii fragmentară, eroina principală a operei, având astfel mustrări de conștiință, iar tehnica de narare se pliază astfel după aceste redări, urmărind astfel tehnica fluxului conștiinței.
Acțiunea operei se concretizează într-o zi din viața doamnei Clarissa Dalloway, o zi în care aceasta pregătește o serată impresionantă, aici fiind invitați oameni marcanți din înalta societate.
În acea dimineață, Clarissa se confruntă cu un moment de aducere aminte asupra trecutului și tinereții acesteia, atunci când îi face o vizită un prieten vechi, pe nume Peter Walsh, cel care o ceruse în căsătorie cu mult timp în urmă, dar care fusese refuzat de aceasta.
Acesta îi povestește acum faptul că iubește o femeie cu doi copii, iar singurul impediment îl reprezintă divorțul care trebuie rezolvat cu orice preț.
Pe alt plan se conturează o altă personalitate, în imaginea lui Septimus Warren Smith, un personaj care trece prin trauma războiului, trăind într-o lume interioară, acesta auzind voci și având vedenii care îl duc aproape de pragul nebuniei.
Între acest plan al nebuniei, scos în evidență de trăirile lui Septimus Warren Smith și trăirile Clarissei, se leagă ceva, cei doi vindecându-și trecutul și cauterizând rănile rămase deschise și pe care timpul nu a reușit să le închidă.
Construcția romanului, pe mai multe planuri și pe mai multe developări ale conștiinței, pare a fi un labirint complex înfiripat în interiorul minții personajului, avem aici parte de trăiri intense și frământări care se despică în cuvinte dure spuse în decursul unui mecanism ager, cum este timpul.
Romanul a fost ecranizat în anul 1997, fiind regizat de Marleen Gorris și avându-i în prim plan pe actorii Vanessa Redgrave, în rolul Clarissei Dalloway și pe Michael Kitchen, în rolul lui Peter Walsh.